(DOC) Ce reguli trebuie să respecți dacă mergi la biserică în Noaptea Învierii? Tot ce trebuie să știi

Cu mască de protecție, cu păstrarea distanței fizice și fără sărutarea icoanelor. Sunt câteva din restricțiile impuse, din nou, pentru enoriași de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică. Potrivit documentului, persoanele din zona de risc sunt încurajate să se roage de acasă și să evite lăcașurile de cult, scrie Realitatea.md.

Reguli s-au impus și pentru slujitorii Domnului. Aceștia trebuie să binecuvânteze credincioșii de la 1 metru distanță, să-și facă termometria la început și sfîrșit de zi, iar organizarea pelerinajelor sunt strict interzise.

Măsurile restrictive au fost luate în cadrul unei ședințe de ieri de la Guvern. Toate restricțiile cu privire la activitatea cultelor religioase le puteți citi mai jos:

admiterea în interiorul lăcaşurilor de cult a unui număr limitat de persoane, astfel încât să fie asigurată o suprafaţă de minimum 4 m2 pentru fiecare persoană şi o distanţă fizică de siguranță de minimum 2 metri între persoanele participante la activităţile religioase (cu excepția slujitorilor de cult). Fluxul de persoane va fi dirijat astfel încât să se evite formarea aglomerațiilor. Slujitorii de cult vor asigura respectarea strictă de către toate persoanele ce intră în lăcașul de cult a prevederilor prezentului subpunct;
instalarea la intrare în lăcașul de cult, în locuri vizibile și accesibile, a dozatoarelor cu soluție dezinfectantă pe bază de alcool pentru respectarea igienei mâinilor. La intrarea în lăcaşul de cult și în locul de organizare a slujbelor, fiecare persoană este obligată să îşi dezinfecteze mâinile;
efectuarea triajului observațional și măsurarea temperaturii corpului la intrarea în lăcașurile de cult a fiecărei persoane, cu interzicerea accesului în interior a persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree) sau stare febrilă și informarea lor despre necesitatea consultării medicului;
purtarea obligatorie a măştii de protecție pe toată durata aflării în interiorul lăcaşului de cult. Masca trebuie să acopere atât gura, cât şi nasul;
plasarea, la loc vizibil, a anunțurilor scrise privind regulile de distanţare fizică, de evitare a aglomerațiilor, de acces limitat în lăcaşurile de cult şi în locurile de organizare a slujbelor (inclusiv numărul maxim admis de persoane aflate concomitent în lăcașul de cult), precum și despre obligativitatea purtării corecte a măștii de protecție, respectării igienei mâinilor și a etichetei tusei și a strănutului. Slujitorii de cult vor monitoriza respectarea de către toate persoanele aflate în lăcașul de cult a regulilor stabilite;
monitorizarea stării de sănătate a slujitorilor de cult, inclusiv prin măsurarea temperaturii corpului, la începutul și la sfârșitul zilei de muncă. În caz de depistare a unor simptome specifice infecției respiratorii acute (tuse, strănut, rinoree), persoana nu este admisă la oficierea slujbelor, se autoizolează și informează medicul de familie;
evitarea contactului și a sărutării obiectelor de cult;
neadmiterea consumului produselor alimentare, inclusiv a oferirii acestora, în incinta lăcașului de cult;
promovarea salutului între credincioși și slujitorii de cult exclusiv prin plecarea capului și închinăciune, fără îmbrățișări;
binecuvântarea se va oferi/primi de la o distanță de cel puțin 1 metru;
se vor dezinfecta periodic, o dată la 3-4 ore, obiectele sau suprafeţele de contact frecvent (de exemplu mânerele uşilor, balustradele, scaunele etc.);
îndemnarea persoanelor din grupele de risc, persoane vârstnice și persoane cu boli cronice, să evite locurile aglomerate și să facă rugăciunea de acasă;
evitarea organizării pelerinajelor;
activitățile religioase oficiate de către slujitorii de cult în aer liber se vor desfăşura cu menţinerea distanţei fizice de 1,5 metri între persoane.

Membrii CNESP nu au precizat până când rămân în vigoare aceste reguli.

#biserica #enoriasi #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.