Dominoul care l-a dărâmat pe un miliardar de peste Prut! A ajuns la azil

Fostul miliardar Irinel Columbeanu (66 de ani) a ales să stea la azilul Sf. Ioan, unde a fost și tatăl lui. După ce a rămas fără avere și casa i-a luat foc, Irinel Columbeanu a decis să se mute la azilul Sf. Ioan și urmează a-și petrece restul vieții aici.

„Sunt foarte liniștit. Asta e ceea ce am căutat, să pot să fiu mai liniștit aici decât eram unde am stat până acum”, a declarat Irinel Columbeanu în emisiunea Fiță cu Adiță, notează ziare.com.

„M-a vizitat fosta mea iubită, Oana și sper să mai primesc niște vizite ale unor prieteni. M-a sunat (n.r. Irinuca), și Monica mi-a scris. Am comunicat în acest mod, scris și verbal cu amândouă, știu că sunt aici, și poate cine știe, o să mă viziteze, ori una, ori cealaltă”, a spus Irinel Columbeanu, cu referire la fosta lui soție, Monica Gabor, stabilită în SUA.

Irinel Columbeanu se confruntă cu probleme financiare de câțiva ani. O bancă și o firmă de executări silite l-au dat pe fostul „miliardar de la Izvorani” în judecată pentru a-și recupera pagubele. Este vorba despre fosta Marfin Bank, care astăzi se numește Vista Bank. Executarea silită în acest dosar a fost încuviințată prin două încheieri succesive, de Judecătoria Buftea și Judecătoria Sectorului 1 București. Petenta a ales cea de-a doua variantă pentru a soluționa cererea de validare a popririi.

Pe 9 septembrie 2022, Turbocim S.R.L., firma care i-a adus falimentul lui Irinel Columbeanu, a primit o adresă în care i se comunică înființarea propririi, în ceea ce privește datoriile restante. Potrivit surselor, acesta nu a oferit niciun răspuns executorului judecătoresc, astfel nerespectând obligațiile legale. Având în vedere aceste aspecte, Judecătoria Sectorului 1 a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Buftea. Aceasta din urmă a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale a instanței.

Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat, la considerentul nr.71, că ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a judecătoriei care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale.

Decizia Înaltei Curții arată că, în executarea silită a firmei condusă de Irinel Columbeanu, nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare. Astfel, dosarul a ajuns din nou de masa magistraților de la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#columbeanu #miliardar #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.