Draghi încearcă să salveze Europa de ea însăşi

„În cadrul mandatului nostru, BCE este pregătită să facă tot ce este necesar pentru a păstra moneda euro. Şi crede-mă, va fi de ajuns” Aceste 24 de cuvinte rostite de Mario Draghi, în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene în iulie 2012, au calmat panica care a cuprins atunci moneda euro.

Săptămâna trecută, acelaşi om a lansat 393 de pagini despre Viitorul competitivităţii europene, scrie Martin Wolf într-un editorial de opinie publicat pe FT.

În calitate de preşedinte al BCE, Draghi a învins criza cu instrumentele pe care le putea folosi. Astăzi, însă, îi sfătuieşte pe politicieni, pe birocraţi şi pe publicul dezamăgit. Scopul este, încă o dată, să salveze proiectul european pe care îl iubeşte de ceea ce el consideră o „provocare existenţială”.

În cuvintele raportului său: „Dacă Europa nu poate deveni mai productivă, vom fi forţaţi să alegem. Nu vom putea deveni dintr-o dată, un lider în noile tehnologii, un far al responsabilităţii climatice şi un jucător puternic pe scena mondială. Nu ne vom putea finanţa modelul social. Va trebui să ne reducem ambiţiile”. În concluzie, UE riscă eşecul.

Lumea de astăzi, se arată în raport, este deosebit de dificilă pentru UE. Era comerţului global şi a multilateralismului este pe moarte. Blocul şi-a pierdut cel mai important furnizor de energie ieftină, Rusia. Mai presus de toate, se trece într-o eră a conflictelor geopolitice în care dependenţele economice riscă să se transforme în vulnerabilităţi.

Mai rău, UE intră în această lume nouă cu multe probleme.

PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut aproape de două ori mai repede în SUA decât în UE începând cu anul 2000. O mare parte a motivului este că UE a rămas cu mult în urma SUA (şi chiar China) în revoluţia digitală. Dintre primele 50 de companii de tehnologie din lume, doar patru sunt din UE. Preţurile energiei sunt relativ ridicate, în special în comparaţie cu cele din SUA. Demografia este, de asemenea, problematică.

Uniunea nu poate schimba lumea. Dar poate, şi trebuie, să se schimbe pe însăşi pentru a face faţă. Cele mai mari probleme ale blocului comunitar sunt fragmentarea, suprareglementarea, reglementarea greşită, cheltuielile scăzute şi abordarea conservatoare. Dintre toate acestea, fragmentarea este problema cea mai presantă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #Draghi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.