Dupl2. - R. Moldova rămâne principalul beneficiar al asistenței României pentru dezvoltare. A fost aprobat Programul multianual strategic

Ambasada informează că Programul constituie cel dintâi document programatic multianual care vizează stabilirea și planificarea obiectivelor generale și specifice de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară ale României pe termen mediu și lung. Cu alte cuvinte, stabilește atât tematicile de interes pe care le au România, cât și regiunile și țările de interes prioritar care vor beneficia de sprijin financiar în implementarea programelor și proiectelor de cooperare pentru dezvoltare și asistență umanitară!

„Date fiind apropierea geografică și legăturile culturale și istorice, Republica Moldova reprezintă beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare pentru dezvoltare. Ținând cont de bunele practici internaționale, AOD oferită de România va fi orientată cu prioritate către proiecte destinate consolidării sectorului sanitar și combaterii efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, precum și către proiecte de interes direct pentru cetățenii Republicii Moldova, de natură să sprijine deopotrivă conectarea acestora la spațiul european de valori și dezvoltare, precum și menținerea unității de acțiune și coordonării demersurilor la nivelul UE”, se menționează în Program.

Conform documentului, obiectivele vor acoperi, dar nu se vor limita la următoarele domenii: guvernanța modernă, aplicarea valorilor și principiilor UE, promovarea investițiilor, energie, agricultură, siguranța alimentară, sănătate publică, protecția mediului, protecția și gospodărirea apelor. De asemenea, este vorba despre reducerea riscurilor la dezastre și consolidarea managementului în caz de dezastre, dezvoltare economică, dezvoltare rurală, dezvoltare regională, educație și formare profesională, servicii publice, societate civilă, mass-media și consolidarea statului de drept cu implicații directe asupra conectării la spațiul european, reforma penitenciarelor, prevenirea și combaterea corupției și criminalității organizate.

Atingerea obiectivelor generale și specifice aferente Programului se realizează prin activitățile aprobate sub formă de programe și proiecte în cadrul planurilor anuale.

Documentul poate fi vizualizat în întregime AICI.

#Moldova #program strategic #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.