Duplicate -Președinta Comisie parlamentare de anchetă privind „laundromatul” a făcut demersuri către două instituții din Federația Rusă

Demersul către instituțiile din Rusia este motivat prin faptul că reprezentanții Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au afirmat că s-au făcut nenumărate adresări către Federația Rusă (și către alte jurisdicții străine, unde ajungeau banii spălați prin intermediul instituțiilor financiar-bancare din R. Moldova), dar responsabilii de acolo nu doreau să colaboreze. Exact aceeași situație este și în cazul celorlalte jurisdicții străine, afirmă Grigoriu.

Pe lângă detaliile noi, necunoscute, și unele date cu caracter personal, sume de bani, nume de companii benficiare care încă nu pot fi dezvăluite, în cea mai mare parte în cadrul audierilor Comisia a ascultat informații cunoscute publicului.

Inga Grigoriu presupune că Procuratura Generală din Republica Moldova are intenția să claseze dosarele, invocând lipsa infracțiunii pe cazul dat, la argumentarea căreia servește și „creația științifică a câtorva profesori de la USM, inclusiv a unor persoane de la noi care se bucură de o anumită notorietate”.

Citește și:

#comisie de anchetă #Inga Grigoriu #laundromat #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.