Duplicate -Președinta Comisie parlamentare de anchetă privind „laundromatul” a făcut demersuri către două instituții din Federația Rusă

Demersul către instituțiile din Rusia este motivat prin faptul că reprezentanții Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au afirmat că s-au făcut nenumărate adresări către Federația Rusă (și către alte jurisdicții străine, unde ajungeau banii spălați prin intermediul instituțiilor financiar-bancare din R. Moldova), dar responsabilii de acolo nu doreau să colaboreze. Exact aceeași situație este și în cazul celorlalte jurisdicții străine, afirmă Grigoriu.

Pe lângă detaliile noi, necunoscute, și unele date cu caracter personal, sume de bani, nume de companii benficiare care încă nu pot fi dezvăluite, în cea mai mare parte în cadrul audierilor Comisia a ascultat informații cunoscute publicului.

Inga Grigoriu presupune că Procuratura Generală din Republica Moldova are intenția să claseze dosarele, invocând lipsa infracțiunii pe cazul dat, la argumentarea căreia servește și „creația științifică a câtorva profesori de la USM, inclusiv a unor persoane de la noi care se bucură de o anumită notorietate”.

Citește și:

#comisie de anchetă #Inga Grigoriu #laundromat #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aşa numiţii crypto-infractori au spălat în 2021 circa 8,6 miliarde de dolari în criptomonede, un avans de 30% prin comparaţie cu anul precedent, arată noi date publicate de Chainalysis, citate de Yahoo Finance.

În total, criptomonedele furate din 2017 până la finalul anului trecut valorează peste 33 de miliarde de dolari, majoritatea sumei fiind trimisă de-a lungul timpului către exchange-uri centralizate.

Cea mai mare diferenţă între spălarea banilor fiat şi spălarea criptomonedelor este că, având în vedere transparenţa inerentă a blockchain-ului, putem monitoriza mai uşor felul în care infractorii mută criptomonede între portofele şi servicii crypto, în încercarea de a-şi converti fondurile în cash.”

Raportul arată că finanţele descentralizate (DeFi) au început să joace un rol mult mai mare în spălarea criptomonedelor, în vreme ce 17% din fondurile trimise de pe portofele ilicite s-au îndreptat către protocoale descentralizate, de la doar 2% în 2020.

Totodată, Chainalysis subliniază diferenţa între furt şi escrocherie. Adresele asociate cu acte de furt au trimis sub jumătate din fondurile sustrase către platforme de tip DeFi – peste 750 de milioane de dolari în criptomonede.

De exemplu, „armata” de hackeri a Coreei de Nord, responsabilă de furarea a 400 de milioane de dolari în crypto, a folosit protocoale DeFi pentru a spăla banii.
Pe de altă parte, escrocii trimit majoritatea fondurilor către adrese din exchange-uri centralizate.

Cercetarea realizată de Chainalysis a luat în calcul cantitatea de criptomonede trimise de pe adrese ilicite către adrese găzduite de servicii.

„Dacă nu există niciun mod prin care să accesezi fondurile, nu există de la bun început nicio motivaţie să comiţi infracţiuni cu criptomonede – de aceea, spălatul de bani se afla la baza tuturor altor infracţiuni cu criptomonede”, reiese din textul redactat de Chainalysis.

Totuşi, banii spălaţi au reprezentat doar 0,05% din volumul total de tranzacţii din 2021. Prin comparaţie, anul trecut au fost spălaţi între 800 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari în aşa-zişii bani fiat, emişi de băncile centrale.

#infracțiuni #crypto #bani