Economia Rusiei, sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea sub arme

Publicația rusă Nezavisimaia Gazeta scrie că piața forței de muncă din Rusia se află sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea pentru război ordonată de Vladimir Putin, citând analize ale firmelor specializate în recrutare.

Trei sferturi dintre cele peste 650 de companii intervievate au fost afectate de plecări de angajați, potrivit Ancor, o firmă de recrutare. Estimările privind plecarea în străinătate variază, dar, potrivit Institutului Gaidar, plecarea rapidă a câtorva sute de mii de ruși de vârstă activă este o lovitură notabilă.

”Piața muncii s-a confruntat cu o situație de șoc. Companiile sunt în pierdere din cauza plecării personalului, inclusiv, după cum s-a dovedit, a femeilor. În lipsa unei abordări unitare, angajatorii iau adesea decizii haotice ca răspuns la aceste provocări. Experții Ancor au ajuns la această concluzie pe baza unui sondaj realizat în rândul a 652 de companii”, arată Nezavisimaia Gazeta.

Studiul a acoperit diverse domenii: auto, construcții, minerit, agricultură, comerț, internet și telecomunicații, servicii financiare, educație, medicină.

Potrivit studiului, problema plecării angajaților a atins 76% dintre companiile chestionate, deși în majoritatea lor acestea au fost încă cazuri izolate de plecare a angajaților lor. Cu toate acestea, există și companii care au înregistrat migrarea unui număr mare de personal. Cel mai adesea au declarat acest lucru angajatorii din domeniile comerțului electronic, dezvoltării de software și integrării de sisteme, precum și companiile de internet.

În mod surprinzător, 54% dintre companii s-au confruntat cu probleme din cauza plecării femeilor.

O mențiune specială trebuie făcută în ceea ce privește formatul la distanță. „Comportamentul organizațiilor s-a schimbat în ultimele luni. Dacă, după începutul pandemiei, companiile au introdus masiv munca la distanță, acum doar 36% dintre organizații sunt de acord cu o astfel de măsură atunci când angajații pleacă”, notează cercetătorii.

„Mobilizarea parțială a dus la o pierdere de productivitate pentru companii. Am observat al doilea val de ieșire a specialiștilor de pe piața muncii în legătură cu plecarea lor în străinătate. Potrivit diferitelor estimări, până la 500.000 de persoane au părăsit țara”, a declarat Alexei Mironov, director de operațiuni la Ancor.

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.