Economia Rusiei, sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea sub arme

Publicația rusă Nezavisimaia Gazeta scrie că piața forței de muncă din Rusia se află sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea pentru război ordonată de Vladimir Putin, citând analize ale firmelor specializate în recrutare.

Trei sferturi dintre cele peste 650 de companii intervievate au fost afectate de plecări de angajați, potrivit Ancor, o firmă de recrutare. Estimările privind plecarea în străinătate variază, dar, potrivit Institutului Gaidar, plecarea rapidă a câtorva sute de mii de ruși de vârstă activă este o lovitură notabilă.

”Piața muncii s-a confruntat cu o situație de șoc. Companiile sunt în pierdere din cauza plecării personalului, inclusiv, după cum s-a dovedit, a femeilor. În lipsa unei abordări unitare, angajatorii iau adesea decizii haotice ca răspuns la aceste provocări. Experții Ancor au ajuns la această concluzie pe baza unui sondaj realizat în rândul a 652 de companii”, arată Nezavisimaia Gazeta.

Studiul a acoperit diverse domenii: auto, construcții, minerit, agricultură, comerț, internet și telecomunicații, servicii financiare, educație, medicină.

Potrivit studiului, problema plecării angajaților a atins 76% dintre companiile chestionate, deși în majoritatea lor acestea au fost încă cazuri izolate de plecare a angajaților lor. Cu toate acestea, există și companii care au înregistrat migrarea unui număr mare de personal. Cel mai adesea au declarat acest lucru angajatorii din domeniile comerțului electronic, dezvoltării de software și integrării de sisteme, precum și companiile de internet.

În mod surprinzător, 54% dintre companii s-au confruntat cu probleme din cauza plecării femeilor.

O mențiune specială trebuie făcută în ceea ce privește formatul la distanță. „Comportamentul organizațiilor s-a schimbat în ultimele luni. Dacă, după începutul pandemiei, companiile au introdus masiv munca la distanță, acum doar 36% dintre organizații sunt de acord cu o astfel de măsură atunci când angajații pleacă”, notează cercetătorii.

„Mobilizarea parțială a dus la o pierdere de productivitate pentru companii. Am observat al doilea val de ieșire a specialiștilor de pe piața muncii în legătură cu plecarea lor în străinătate. Potrivit diferitelor estimări, până la 500.000 de persoane au părăsit țara”, a declarat Alexei Mironov, director de operațiuni la Ancor.

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.