Economia Rusiei, sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea sub arme

Publicația rusă Nezavisimaia Gazeta scrie că piața forței de muncă din Rusia se află sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea pentru război ordonată de Vladimir Putin, citând analize ale firmelor specializate în recrutare.

Trei sferturi dintre cele peste 650 de companii intervievate au fost afectate de plecări de angajați, potrivit Ancor, o firmă de recrutare. Estimările privind plecarea în străinătate variază, dar, potrivit Institutului Gaidar, plecarea rapidă a câtorva sute de mii de ruși de vârstă activă este o lovitură notabilă.

”Piața muncii s-a confruntat cu o situație de șoc. Companiile sunt în pierdere din cauza plecării personalului, inclusiv, după cum s-a dovedit, a femeilor. În lipsa unei abordări unitare, angajatorii iau adesea decizii haotice ca răspuns la aceste provocări. Experții Ancor au ajuns la această concluzie pe baza unui sondaj realizat în rândul a 652 de companii”, arată Nezavisimaia Gazeta.

Studiul a acoperit diverse domenii: auto, construcții, minerit, agricultură, comerț, internet și telecomunicații, servicii financiare, educație, medicină.

Potrivit studiului, problema plecării angajaților a atins 76% dintre companiile chestionate, deși în majoritatea lor acestea au fost încă cazuri izolate de plecare a angajaților lor. Cu toate acestea, există și companii care au înregistrat migrarea unui număr mare de personal. Cel mai adesea au declarat acest lucru angajatorii din domeniile comerțului electronic, dezvoltării de software și integrării de sisteme, precum și companiile de internet.

În mod surprinzător, 54% dintre companii s-au confruntat cu probleme din cauza plecării femeilor.

O mențiune specială trebuie făcută în ceea ce privește formatul la distanță. „Comportamentul organizațiilor s-a schimbat în ultimele luni. Dacă, după începutul pandemiei, companiile au introdus masiv munca la distanță, acum doar 36% dintre organizații sunt de acord cu o astfel de măsură atunci când angajații pleacă”, notează cercetătorii.

„Mobilizarea parțială a dus la o pierdere de productivitate pentru companii. Am observat al doilea val de ieșire a specialiștilor de pe piața muncii în legătură cu plecarea lor în străinătate. Potrivit diferitelor estimări, până la 500.000 de persoane au părăsit țara”, a declarat Alexei Mironov, director de operațiuni la Ancor.

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.