Economia Rusiei, sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea sub arme

Publicația rusă Nezavisimaia Gazeta scrie că piața forței de muncă din Rusia se află sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea pentru război ordonată de Vladimir Putin, citând analize ale firmelor specializate în recrutare.

Trei sferturi dintre cele peste 650 de companii intervievate au fost afectate de plecări de angajați, potrivit Ancor, o firmă de recrutare. Estimările privind plecarea în străinătate variază, dar, potrivit Institutului Gaidar, plecarea rapidă a câtorva sute de mii de ruși de vârstă activă este o lovitură notabilă.

”Piața muncii s-a confruntat cu o situație de șoc. Companiile sunt în pierdere din cauza plecării personalului, inclusiv, după cum s-a dovedit, a femeilor. În lipsa unei abordări unitare, angajatorii iau adesea decizii haotice ca răspuns la aceste provocări. Experții Ancor au ajuns la această concluzie pe baza unui sondaj realizat în rândul a 652 de companii”, arată Nezavisimaia Gazeta.

Studiul a acoperit diverse domenii: auto, construcții, minerit, agricultură, comerț, internet și telecomunicații, servicii financiare, educație, medicină.

Potrivit studiului, problema plecării angajaților a atins 76% dintre companiile chestionate, deși în majoritatea lor acestea au fost încă cazuri izolate de plecare a angajaților lor. Cu toate acestea, există și companii care au înregistrat migrarea unui număr mare de personal. Cel mai adesea au declarat acest lucru angajatorii din domeniile comerțului electronic, dezvoltării de software și integrării de sisteme, precum și companiile de internet.

În mod surprinzător, 54% dintre companii s-au confruntat cu probleme din cauza plecării femeilor.

O mențiune specială trebuie făcută în ceea ce privește formatul la distanță. „Comportamentul organizațiilor s-a schimbat în ultimele luni. Dacă, după începutul pandemiei, companiile au introdus masiv munca la distanță, acum doar 36% dintre organizații sunt de acord cu o astfel de măsură atunci când angajații pleacă”, notează cercetătorii.

„Mobilizarea parțială a dus la o pierdere de productivitate pentru companii. Am observat al doilea val de ieșire a specialiștilor de pe piața muncii în legătură cu plecarea lor în străinătate. Potrivit diferitelor estimări, până la 500.000 de persoane au părăsit țara”, a declarat Alexei Mironov, director de operațiuni la Ancor.

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.