Economia Rusiei, sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea sub arme

Publicația rusă Nezavisimaia Gazeta scrie că piața forței de muncă din Rusia se află sub șocul exodului masiv provocat de mobilizarea pentru război ordonată de Vladimir Putin, citând analize ale firmelor specializate în recrutare.

Trei sferturi dintre cele peste 650 de companii intervievate au fost afectate de plecări de angajați, potrivit Ancor, o firmă de recrutare. Estimările privind plecarea în străinătate variază, dar, potrivit Institutului Gaidar, plecarea rapidă a câtorva sute de mii de ruși de vârstă activă este o lovitură notabilă.

”Piața muncii s-a confruntat cu o situație de șoc. Companiile sunt în pierdere din cauza plecării personalului, inclusiv, după cum s-a dovedit, a femeilor. În lipsa unei abordări unitare, angajatorii iau adesea decizii haotice ca răspuns la aceste provocări. Experții Ancor au ajuns la această concluzie pe baza unui sondaj realizat în rândul a 652 de companii”, arată Nezavisimaia Gazeta.

Studiul a acoperit diverse domenii: auto, construcții, minerit, agricultură, comerț, internet și telecomunicații, servicii financiare, educație, medicină.

Potrivit studiului, problema plecării angajaților a atins 76% dintre companiile chestionate, deși în majoritatea lor acestea au fost încă cazuri izolate de plecare a angajaților lor. Cu toate acestea, există și companii care au înregistrat migrarea unui număr mare de personal. Cel mai adesea au declarat acest lucru angajatorii din domeniile comerțului electronic, dezvoltării de software și integrării de sisteme, precum și companiile de internet.

În mod surprinzător, 54% dintre companii s-au confruntat cu probleme din cauza plecării femeilor.

O mențiune specială trebuie făcută în ceea ce privește formatul la distanță. „Comportamentul organizațiilor s-a schimbat în ultimele luni. Dacă, după începutul pandemiei, companiile au introdus masiv munca la distanță, acum doar 36% dintre organizații sunt de acord cu o astfel de măsură atunci când angajații pleacă”, notează cercetătorii.

„Mobilizarea parțială a dus la o pierdere de productivitate pentru companii. Am observat al doilea val de ieșire a specialiștilor de pe piața muncii în legătură cu plecarea lor în străinătate. Potrivit diferitelor estimări, până la 500.000 de persoane au părăsit țara”, a declarat Alexei Mironov, director de operațiuni la Ancor.

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.