Egiptul reduce iluminatul public pentru a-şi spori rezervele de valută

Pentru a face faţă crizei economice provocate de războiul din Ucraina, Egiptul a găsit o soluţie: reducerea iluminatului public pentru a economisi energie şi a exporta mai mult gaz, cu scopul de a creşte rezervele de valută, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Invazia rusă din Ucraina, începută în urmă cu şase luni, a avut un impact imediat asupra Egiptului, cel mai mare importator de grâu din lume, care depinde de cele două ţări din fosta URSS pentru mai mult de 80% din cerealele sale.

Sectorul turismului, vital pentru Egipt, a fost de asemenea afectat de conflict, reducând fluxul turiştilor într-o ţară care suferă în continuare de pe urma revoluţiei din 2011 şi a pandemiei de COVID-19. În ultimele trei luni, creşterea economică s-a plafonat la 3,2%, comparativ cu 7,7% în urmă cu un an.

Pentru a compensa, premierul Mostafa al-Madbouly a decis să reducă iluminatul public. Chiar şi celebra Piaţă Tahrir din Cairo va rămâne în curând în întuneric, a spus el.

În opinia guvernului, măsura, care este extrem de criticată, are ca obiectiv “reducerea cu 15% a cantităţii de gaz natural trimis în centralele electrice într-un an” pentru a o exporta în schimbul dolarilor. Deşi Egiptul reuşeşte din 2018 să îşi asigure singura necesarul de gaz, economisind în fiecare lună 220 de milioane de dolari care ar fi mers pe importuri, acum vrea să devină un exportator major.

Însă, potrivit economistului Hani Genena, problema vine din altă parte. “Valoarea lirei egiptene este crescută artificial, ceea ce determină (statul) să se împrumute în străinătate, existând riscul să ajungă în impas în momentul rambursării”, explică el pentru AFP.

El atrage atenţia că de o săptămână deja “băncile nu mai pot să le plătească importatorilor în dolari”. Rezervele în valută au ajuns în prezent la 33,1 miliarde de dolari, comparativ cu 41 de miliarde în februarie.

Deşi Cairo cere pentru a patra oară în şase ani un împrumut de la FMI, “trebuie să accelereze negocierile”, pledează Genena.

În şase săptămâni, Egiptul “trebuie să facă reforme dure pe termen scurt, care săi îi permită să recupereze dolari”, afirmă specialistul.

Prima trebuie să fie “reducerea ratei de schimb la 25 de lire pentru un dolar până la finalul lui 2024” faţă de 19,1 astăzi, pentru “a evita un dezechilibru extern”, adică şi mai puţină valută, explică pentru AFP James Swanston, de la Capital Economics.

În 2016, Egiptul a obţinut un împrumut de 12 miliarde de dolari de la FMI în schimbul unei devalorizări brutale şi a unor măsuri de securitate. Apoi, în 2020, alte două credite, de 5,4 şi 2,8 miliarde de dolari.

De această dată, Egiptul negociază să obţină mai mult, în contextul în care două treimi din cei 103 milioane de egipteni trăiesc sub pragul sărăciei sau sunt pe punctul să ajungă acolo.

Conform media locale, exact devalorizarea blochează negocierile cu FMI. Potrivit unor bancheri rămaşi sub protecţia anonimatului, din acest motiv a demisionat recent şeful Băncii Centrale, Tareq Amer.

A doua zi, el a fost înlocuit cu Hassan Abdallah, un fost înalt cadru din partidul fostului preşedinte Hosni Mubarak, înlăturat de la putere de revoluţia din 2011.

Conform Capital Economics, prelungirea discuţiilor cu FMI “este cu siguranţă semnul că unii oficiali preferă să mizeze pe monarhiile bogate din Golf în detrimentul aplicării programelor FMI”.

În ultimele luni, Arabia Saudită şi Qatarul au anunţat investiţii de miliarde în Egipt, iar Ryadul a depus la sfârşitul lunii martie cinci miliarde de dolari la Banca Centrală egipteană. Însă acest lucru nu a împiedicat reducerea rezervelor valutare şi nu a redus inflaţia, aflată la 14,6%, sau datoria publică de 90% din PIB.

În plus, “investiţii străine de 14,6 miliarde au părăsit Egiptul în primul trimestru”, raportează Banca Centrală, din cauza “îngrijorării investitorilor pe fondul războiului din Ucraina”.

În aşteptarea banilor pe gaz, guvernul a deblocat deja 312 milioane de dolari pentru a ajuta nouă milioane de familii sărace timp de şase luni.

#iluminat #valută #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.