Egiptul reduce iluminatul public pentru a-şi spori rezervele de valută

Pentru a face faţă crizei economice provocate de războiul din Ucraina, Egiptul a găsit o soluţie: reducerea iluminatului public pentru a economisi energie şi a exporta mai mult gaz, cu scopul de a creşte rezervele de valută, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Invazia rusă din Ucraina, începută în urmă cu şase luni, a avut un impact imediat asupra Egiptului, cel mai mare importator de grâu din lume, care depinde de cele două ţări din fosta URSS pentru mai mult de 80% din cerealele sale.

Sectorul turismului, vital pentru Egipt, a fost de asemenea afectat de conflict, reducând fluxul turiştilor într-o ţară care suferă în continuare de pe urma revoluţiei din 2011 şi a pandemiei de COVID-19. În ultimele trei luni, creşterea economică s-a plafonat la 3,2%, comparativ cu 7,7% în urmă cu un an.

Pentru a compensa, premierul Mostafa al-Madbouly a decis să reducă iluminatul public. Chiar şi celebra Piaţă Tahrir din Cairo va rămâne în curând în întuneric, a spus el.

În opinia guvernului, măsura, care este extrem de criticată, are ca obiectiv “reducerea cu 15% a cantităţii de gaz natural trimis în centralele electrice într-un an” pentru a o exporta în schimbul dolarilor. Deşi Egiptul reuşeşte din 2018 să îşi asigure singura necesarul de gaz, economisind în fiecare lună 220 de milioane de dolari care ar fi mers pe importuri, acum vrea să devină un exportator major.

Însă, potrivit economistului Hani Genena, problema vine din altă parte. “Valoarea lirei egiptene este crescută artificial, ceea ce determină (statul) să se împrumute în străinătate, existând riscul să ajungă în impas în momentul rambursării”, explică el pentru AFP.

El atrage atenţia că de o săptămână deja “băncile nu mai pot să le plătească importatorilor în dolari”. Rezervele în valută au ajuns în prezent la 33,1 miliarde de dolari, comparativ cu 41 de miliarde în februarie.

Deşi Cairo cere pentru a patra oară în şase ani un împrumut de la FMI, “trebuie să accelereze negocierile”, pledează Genena.

În şase săptămâni, Egiptul “trebuie să facă reforme dure pe termen scurt, care săi îi permită să recupereze dolari”, afirmă specialistul.

Prima trebuie să fie “reducerea ratei de schimb la 25 de lire pentru un dolar până la finalul lui 2024” faţă de 19,1 astăzi, pentru “a evita un dezechilibru extern”, adică şi mai puţină valută, explică pentru AFP James Swanston, de la Capital Economics.

În 2016, Egiptul a obţinut un împrumut de 12 miliarde de dolari de la FMI în schimbul unei devalorizări brutale şi a unor măsuri de securitate. Apoi, în 2020, alte două credite, de 5,4 şi 2,8 miliarde de dolari.

De această dată, Egiptul negociază să obţină mai mult, în contextul în care două treimi din cei 103 milioane de egipteni trăiesc sub pragul sărăciei sau sunt pe punctul să ajungă acolo.

Conform media locale, exact devalorizarea blochează negocierile cu FMI. Potrivit unor bancheri rămaşi sub protecţia anonimatului, din acest motiv a demisionat recent şeful Băncii Centrale, Tareq Amer.

A doua zi, el a fost înlocuit cu Hassan Abdallah, un fost înalt cadru din partidul fostului preşedinte Hosni Mubarak, înlăturat de la putere de revoluţia din 2011.

Conform Capital Economics, prelungirea discuţiilor cu FMI “este cu siguranţă semnul că unii oficiali preferă să mizeze pe monarhiile bogate din Golf în detrimentul aplicării programelor FMI”.

În ultimele luni, Arabia Saudită şi Qatarul au anunţat investiţii de miliarde în Egipt, iar Ryadul a depus la sfârşitul lunii martie cinci miliarde de dolari la Banca Centrală egipteană. Însă acest lucru nu a împiedicat reducerea rezervelor valutare şi nu a redus inflaţia, aflată la 14,6%, sau datoria publică de 90% din PIB.

În plus, “investiţii străine de 14,6 miliarde au părăsit Egiptul în primul trimestru”, raportează Banca Centrală, din cauza “îngrijorării investitorilor pe fondul războiului din Ucraina”.

În aşteptarea banilor pe gaz, guvernul a deblocat deja 312 milioane de dolari pentru a ajuta nouă milioane de familii sărace timp de şase luni.

#iluminat #valută #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.