El Salvador ar putea să nu-și atingă obiectivul de a introduce Bitcoin ca mijloc de plată. BM refuză să-i acorde suport

Banca Mondială a respins cererea făcută de El Salvador, în care țara din America Centrală cerea sprijin în implementarea Bitcoin ca mijloc legal de plată, scrie BBC.

Instituția internațională de creditare și-a motivat decizia citând probleme de transparență și impactul „minării” de Bitcoin asupra mediului înconjurător.

La începutul lunii, El Salvador a anunțat că intenționează să devină primul stat din lume care va adopta legal criptomoneda.

Decizia Băncii Mondiale ar putea împiedica El Salvador să-și atingă obiectivul de a introduce Bitcoin ca mijloc de plată la nivel național în următoarele trei luni.

„Guvernul din El Salvador ne-a abordat pentru sprijin în privința Bitcoin, însă Banca Mondială nu poate oferi suport având în vedere probleme de transparență și de mediu”, a anunțat instituția.

Răspunsul Băncii Mondiale vine după ce ministrul de Finanțe din El Salvador, Alejandro Zelaya, a anunțat miercuri că a cerut ajutorul instituției de creditare. Zelaya a spus că discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI) au fost încununate de succes, adăugând că FMI „nu este împotriva” implementării criptomonedei. Cu toate acestea, FMI a anunțat săptămâna trecută că vede „probleme macroeconomice, financiare și legale” în privința adoptării Bitcoin în El Salvador.

Săptămâna trecută, El Salvador a devenit prima țară din lume care a clasificat Bitcoin drept mijloc legal de plată, după ce Parlamentul țării a aprobat propunerea președintelui Nayib Bukele.

#metoda legala #El Salvador #banca Mondială #plata #suport #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.