„Euforia Trump” pe bursa rusă: Traderii Occidentali anticipează ridicarea sancțiunilor

Victoria republicanului Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA a revigorat așteptările traderilor occidentali, care speră acum la ridicarea sancțiunilor financiare impuse Rusiei, conform *Financial Times* (FT). Aceștia se pregătesc pentru o posibilă reluare a tranzacțiilor cu active rusești, a declarat un manager de portofoliu pentru publicație.

„Discuțiile din această dimineață sunt doar despre cum să reîncepem tranzacțiile cu Rusia și dacă vor fi ridicate sancțiunile”, a spus unul dintre managerii de portofoliu. În prezent, unele bănci occidentale continuă să tranzacționeze ruble prin contracte forward în offshore, dar acest proces este considerat dificil.

Victoria lui Trump a declanșat un rally pe piața de capital din Rusia. Indicele bursei de la Moscova a crescut cu 3,66% față de închiderea anterioară, ajungând la 2712,29 puncte. Acțiunile Gazprom au crescut cu 5,1%, Novatek cu 4,2%, ALROSA cu 4%, iar Aeroflot cu 5,5%. De asemenea, acțiunile VTB, NLMK, Surgutneftegaz, Lukoil, Transneft și Sovcomflot au înregistrat creșteri de peste 2%. Deși entuziasmul de pe piață a scăzut rapid, saltul de peste zi al indicelui a fost cel mai mare din august.

„Majoritatea investitorilor consideră că victoria lui Trump este preferabilă pentru guvernul rus, deoarece el a promis, într-un fel sau altul, să oprească conflictul militar din Ucraina”, a explicat Serghei Romanciuc, fost șef al departamentului de tranzacționare de la Metalinvestbank din Rusia. El a adăugat că orice semn care indică sfârșitul războiului este perceput pozitiv de investitori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanciuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditarea mediului de afaceri din Republica Moldova dă semne clare de încetinire, în pofida unei aparențe de creștere a împrumuturilor noi acordate companiilor. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat situația în ediția din 21 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”.

Potrivit lui Ioniță, dobânda medie la creditele noi contractate de companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 8,7%, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul trimestrului anterior. Deși inflația se temperează, iar rata de bază coboară, costurile de finanțare rămân ridicate pentru antreprenori. Economistul amintește că rata de bază a BNM a avut fluctuații puternice în ultimii ani, de la minimul istoric de 2,7% în 2020 la maximul istoric de 21,5% în 2022. În septembrie 2025 aceasta a scăzut la 6%, ceea ce creează premise pentru o reducere lentă a dobânzilor în lunile următoare.

Deși volumul anual al creditelor noi acordate persoanelor juridice a ajuns la aproape 53 miliarde lei, analiza arată că ritmul real al creditării este modest. În trimestrul III 2025, companiile au accesat credite noi de 13 miliarde lei, dar au rambursat 11 miliarde lei pentru împrumuturile vechi, ceea ce înseamnă o creditare netă de doar 2 miliarde lei. Situația repetă episoadele din trimestrul IV 2024, când din 14,5 miliarde lei credite noi, doar 3,5 miliarde lei au reprezentat creditare reală.

Portofoliul total al creditelor pentru companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 12,4 miliarde lei – un record absolut. Acest rezultat vine însă după ani de oscilații puternice: scăderi între 2015–2019, creșteri accelerate în 2019–2022, urmate de o prăbușire în 2023 până la un nivel de doar 0,2 miliarde lei. Ioniță amintește că 2023 a fost un an ieșit din tipare, când creditarea netă a businessului a fost negativă, iar companiile au depus în bănci mult mai mulți bani decât au investit. Tendința s-a ameliorat în 2024 și în prima parte a lui 2025, însă în trimestrul III 2025 creditarea netă a reintrat în zona negativă, cu un aport net de minus 0,4 miliarde lei. „Timp de un an, businessul a finanțat băncile, nu investițiile”, a spus expertul, subliniind că fragilitatea persistă.

Volumul total al creditelor raportat la Produsul Intern Brut rămâne insuficient pentru o economie în dezvoltare. Dacă în 2013 creditele reprezentau 31,2% din PIB, în 2019 au coborât la 12,6%, iar în trimestrul I 2025 au ajuns la doar 16,2%. Potrivit lui Ioniță, nivelul optim pentru Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 60% din PIB. În ultimii doi ani, volumul total al creditelor din economie a crescut cu 35,3 miliarde lei, însă această creștere este dominată de împrumuturile de consum (7,3 miliarde lei) și de cele ipotecare (11,1 miliarde lei), în timp ce creditarea investițională în sectoarele productive – comerț, energie, industrie, agricultură, construcții, servicii – rămâne modestă. „Creditarea crește, dar nu în direcția care produce dezvoltare economică. Banii populației și ai companiilor sunt păstrați în bănci, nu investiți în economie”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.