„Euforia Trump” pe bursa rusă: Traderii Occidentali anticipează ridicarea sancțiunilor

Victoria republicanului Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA a revigorat așteptările traderilor occidentali, care speră acum la ridicarea sancțiunilor financiare impuse Rusiei, conform *Financial Times* (FT). Aceștia se pregătesc pentru o posibilă reluare a tranzacțiilor cu active rusești, a declarat un manager de portofoliu pentru publicație.

„Discuțiile din această dimineață sunt doar despre cum să reîncepem tranzacțiile cu Rusia și dacă vor fi ridicate sancțiunile”, a spus unul dintre managerii de portofoliu. În prezent, unele bănci occidentale continuă să tranzacționeze ruble prin contracte forward în offshore, dar acest proces este considerat dificil.

Victoria lui Trump a declanșat un rally pe piața de capital din Rusia. Indicele bursei de la Moscova a crescut cu 3,66% față de închiderea anterioară, ajungând la 2712,29 puncte. Acțiunile Gazprom au crescut cu 5,1%, Novatek cu 4,2%, ALROSA cu 4%, iar Aeroflot cu 5,5%. De asemenea, acțiunile VTB, NLMK, Surgutneftegaz, Lukoil, Transneft și Sovcomflot au înregistrat creșteri de peste 2%. Deși entuziasmul de pe piață a scăzut rapid, saltul de peste zi al indicelui a fost cel mai mare din august.

„Majoritatea investitorilor consideră că victoria lui Trump este preferabilă pentru guvernul rus, deoarece el a promis, într-un fel sau altul, să oprească conflictul militar din Ucraina”, a explicat Serghei Romanciuc, fost șef al departamentului de tranzacționare de la Metalinvestbank din Rusia. El a adăugat că orice semn care indică sfârșitul războiului este perceput pozitiv de investitori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanciuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.