Europa își ia adio de la cele mai populare bancnote. 20 și 50 de euro, scoase treptat din circulație

Începând cu luna aprilie 2025, Banca Centrală Europeană (BCE) a demarat procesul de retragere treptată din circulație a bancnotelor de 20 și 50 de euro în formatul actual. Această măsură face parte dintr-un plan amplu de modernizare a monedei euro, vizând actualizarea designului și îmbunătățirea elementelor de securitate ale bancnotelor.

BCE pregătește lansarea unei noi generații de bancnote, având ca teme „Cultura europeană” și „Natura Europei”. Noile modele vor aduce în prim-plan figuri emblematice precum Marie Curie și Miguel de Cervantes, alături de reprezentări vizuale ale biodiversității europene, cu păsări și râuri ce traversează granițele continentului.

Pentru a implica cetățenii europeni, BCE va organiza un concurs în 2025, destinat artiștilor și designerilor grafici din întreaga Uniune Europeană. Propunerile vor fi evaluate atât de un juriu de specialitate, cât și prin vot public, iar modelele câștigătoare vor fi aprobate de Consiliul Director al BCE. Primele bancnote din noua serie sunt programate să intre în circulație în 2026, reflectând un echilibru între modernitate, sustenabilitate și simbolism european.

Decizia de actualizare vine și pe fondul problemelor legate de falsificarea bancnotelor. În 2024, aproximativ 554.000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație, majoritatea reprezentând cupiurile de 20 și 50 de euro, care însumează peste 75% din totalul falsurilor detectate. Deși rata de contrafacere rămâne extrem de scăzută – doar 18 bancnote false la un milion de bancnote autentice – BCE urmărește prin noul design să întărească securitatea monedei euro și să combată riscurile asociate falsificării.

Responsabilă de politica monetară a statelor din zona euro, Banca Centrală Europeană își reafirmă astfel angajamentul de a proteja stabilitatea financiară și încrederea cetățenilor în moneda unică europeană.

#retrase #bancnote #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.