Europa își ia adio de la cele mai populare bancnote. 20 și 50 de euro, scoase treptat din circulație

Începând cu luna aprilie 2025, Banca Centrală Europeană (BCE) a demarat procesul de retragere treptată din circulație a bancnotelor de 20 și 50 de euro în formatul actual. Această măsură face parte dintr-un plan amplu de modernizare a monedei euro, vizând actualizarea designului și îmbunătățirea elementelor de securitate ale bancnotelor.

BCE pregătește lansarea unei noi generații de bancnote, având ca teme „Cultura europeană” și „Natura Europei”. Noile modele vor aduce în prim-plan figuri emblematice precum Marie Curie și Miguel de Cervantes, alături de reprezentări vizuale ale biodiversității europene, cu păsări și râuri ce traversează granițele continentului.

Pentru a implica cetățenii europeni, BCE va organiza un concurs în 2025, destinat artiștilor și designerilor grafici din întreaga Uniune Europeană. Propunerile vor fi evaluate atât de un juriu de specialitate, cât și prin vot public, iar modelele câștigătoare vor fi aprobate de Consiliul Director al BCE. Primele bancnote din noua serie sunt programate să intre în circulație în 2026, reflectând un echilibru între modernitate, sustenabilitate și simbolism european.

Decizia de actualizare vine și pe fondul problemelor legate de falsificarea bancnotelor. În 2024, aproximativ 554.000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație, majoritatea reprezentând cupiurile de 20 și 50 de euro, care însumează peste 75% din totalul falsurilor detectate. Deși rata de contrafacere rămâne extrem de scăzută – doar 18 bancnote false la un milion de bancnote autentice – BCE urmărește prin noul design să întărească securitatea monedei euro și să combată riscurile asociate falsificării.

Responsabilă de politica monetară a statelor din zona euro, Banca Centrală Europeană își reafirmă astfel angajamentul de a proteja stabilitatea financiară și încrederea cetățenilor în moneda unică europeană.

#retrase #bancnote #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.