Europa presează o bancă vestică prezentă în Rusia: Nu mai fentați sancțiunile, părăsiți Moscova

După începerea invaziei lui Putin din Ucraina, țările occidentale au impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a-i diminua capacitatea de luptă. Acum Parlamentul European presează un stat neutru de pe continent, Austria să ia măsuri ca banca sa, Raiffeisen care este prezentă în Rusia să părăsească Moscova.

Pe 25 aprilie, Parlamentul European a trimis o scrisoare liderilor Austriei, în care îi îndeamnă să oblige Raiffeisen Bank International (RBI) să-și înceteze activitățile în Rusia, în conformitate cu sancțiunile UE și să nu mai fenteze aceste măsuri contra regimului lui Putin, potrivit Yahoo News.
Grupul bancar din Viena, Raiffeisen, cea mai mare bancă occidentală rămasă în Rusia, a fost supus unei presiuni din ce în ce mai mari de la începutul războiului total pentru a-și reduce activitățile în țară.

Scrisoarea Parlamentului European, adresată cancelarului austriac Karl Nehammer, ministrului Finanțelor Magnus Brunner și ministrului Afacerilor Externe Alexander Schallenberg, a citat rapoarte conform cărora Raiffeisen plănuia să-și continue și să-și extindă operațiunile în Rusia.

„Regretăm profund că declarațiile și acțiunile Raiffeisen Bank International sunt pe deplin contradictorii”, se spune în scrisoare. „În loc de declarații repetate despre intențiile de a-și reduce și vinde activitățile în Rusia, Raiffeisen Bank International este creditorul occidental cu cele mai mari operațiuni din Rusia”.

Raiffeisen a declarat pe 18 aprilie că se așteaptă ca autoritățile europene de reglementare să solicite o accelerare a retragerii băncii din Rusia și că va da curs acestor solicitări.

Banca a declarat că Banca Centrală Europeană (BCE) va cere în curând Raiffeisen să reducă semnificativ creditele acordate clienților din Rusia până în 2026. Raiffeisen a spus că va respecta această solicitare și, în cele din urmă, va vinde filiala sa din Rusia.
Parlamentul European a spus că aceste declarații nu sunt suficiente și că Raiffeisen Bank din Austria nu are nicio scuză pentru menținerea și creșterea personalului său de aproape 10.000 de angajați în Rusia.

„Să fim clari – activitățile Raiffeisen Bank International în Rusia contribuie la economia și bugetul Rusiei și oferă resurse financiare pentru continuarea agresiunii militare împotriva Ucrainei”, se spune în scrisoarea Parlamentului European de la Bruxelles.
Ucraina a refuzat să îndepărteze Raiffeisen Bank din Austria de pe lista de sponsori internaționali ai războiului din cauza continuării operațiunilor sale în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#raifaisen #banca #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.