Europa presează o bancă vestică prezentă în Rusia: Nu mai fentați sancțiunile, părăsiți Moscova

După începerea invaziei lui Putin din Ucraina, țările occidentale au impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a-i diminua capacitatea de luptă. Acum Parlamentul European presează un stat neutru de pe continent, Austria să ia măsuri ca banca sa, Raiffeisen care este prezentă în Rusia să părăsească Moscova.

Pe 25 aprilie, Parlamentul European a trimis o scrisoare liderilor Austriei, în care îi îndeamnă să oblige Raiffeisen Bank International (RBI) să-și înceteze activitățile în Rusia, în conformitate cu sancțiunile UE și să nu mai fenteze aceste măsuri contra regimului lui Putin, potrivit Yahoo News.
Grupul bancar din Viena, Raiffeisen, cea mai mare bancă occidentală rămasă în Rusia, a fost supus unei presiuni din ce în ce mai mari de la începutul războiului total pentru a-și reduce activitățile în țară.

Scrisoarea Parlamentului European, adresată cancelarului austriac Karl Nehammer, ministrului Finanțelor Magnus Brunner și ministrului Afacerilor Externe Alexander Schallenberg, a citat rapoarte conform cărora Raiffeisen plănuia să-și continue și să-și extindă operațiunile în Rusia.

„Regretăm profund că declarațiile și acțiunile Raiffeisen Bank International sunt pe deplin contradictorii”, se spune în scrisoare. „În loc de declarații repetate despre intențiile de a-și reduce și vinde activitățile în Rusia, Raiffeisen Bank International este creditorul occidental cu cele mai mari operațiuni din Rusia”.

Raiffeisen a declarat pe 18 aprilie că se așteaptă ca autoritățile europene de reglementare să solicite o accelerare a retragerii băncii din Rusia și că va da curs acestor solicitări.

Banca a declarat că Banca Centrală Europeană (BCE) va cere în curând Raiffeisen să reducă semnificativ creditele acordate clienților din Rusia până în 2026. Raiffeisen a spus că va respecta această solicitare și, în cele din urmă, va vinde filiala sa din Rusia.
Parlamentul European a spus că aceste declarații nu sunt suficiente și că Raiffeisen Bank din Austria nu are nicio scuză pentru menținerea și creșterea personalului său de aproape 10.000 de angajați în Rusia.

„Să fim clari – activitățile Raiffeisen Bank International în Rusia contribuie la economia și bugetul Rusiei și oferă resurse financiare pentru continuarea agresiunii militare împotriva Ucrainei”, se spune în scrisoarea Parlamentului European de la Bruxelles.
Ucraina a refuzat să îndepărteze Raiffeisen Bank din Austria de pe lista de sponsori internaționali ai războiului din cauza continuării operațiunilor sale în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#raifaisen #banca #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.