Executare silită în val: Fiscul strânge aproape 50 milioane lei de la restanțieri într-o săptămână

Executarea silită rămâne principalul instrument de recuperare a datoriilor fiscale: în perioada 1–5 decembrie 2025, Serviciul Fiscal de Stat a încasat 45,94 milioane de lei de la contribuabili restanțieri, dintre care 45,46 milioane lei au fost încasate din conturile bancare și 480 de mii lei din casierii. În același interval, în urma tratamentelor de conformare, contribuabilii au stins voluntar restanțe de 21,16 milioane lei, iar o vizită în teritoriu la Strășeni, unde au fost audiați cinci agenți economici, a dus la achitarea altor 23,36 mii lei.

Fiscul a continuat și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea legislației fiscale. Direcția generală control a emis 131 de decizii, cu obligații suplimentare calculate în sumă totală de 4,98 milioane lei. Dintre acestea, 3,31 milioane lei reprezintă impozite, taxe și majorări, iar 1,67 milioane lei – amenzi. În paralel au fost întocmite 76 procese verbale de contravenție, cu amenzi însumând 95,9 mii lei. Tot în această perioadă, autoritatea fiscală a aprobat 135 de decizii de restituire a TVA, acceptând rambursări în valoare de 242,6 milioane lei.

Încasările la Bugetul public național au atins în primele cinci zile ale lunii decembrie circa 1,2 miliarde lei, contribuind la un total anual de 74 miliarde lei, cu 14,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Toate componentele bugetare majore — Bugetul de Stat, Bugetele Locale, BASS și FAOAM — înregistrează creșteri semnificative între 13% și 15%.

Pe linia conformării voluntare, inspectorii Fiscului au realizat 314 vizite fiscale la 294 de contribuabili, vizând observarea directă a activității economice, înregistrarea în calitate de plătitor TVA, verificarea disciplinei de casă și clarificarea datelor generale despre activitatea companiilor.

#restanțe #executare silită #impozite #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.