(VIDEO) Export Morning: Identificarea piețelor alternative de export

Agenția de Investiții „Invest Moldova” continuă programul de consultanță și suport pentru exportatori, Export Morning.

Prima ediție a programului Export Morning din 2022 a abordat una dintre probleme stringente cu care se confruntă exportatorii din Republica Moldova în contextul crizei regionale determinate de războiul din Ucraina, și anume identificare piețelor alternative pentru produsele exportate.

„Criza economică cauzată de pandemie este acum și mai profundă din cauza crizei energetice, a inflației la nivel mondial și, bineînțeles, din cauza războiului în țara vecină Ucraina. Deși, volumul cumulat de exporturi în Rusia, Ucraina și Belarus este mult mai mic decât era cu 5 ani în urmă în aceste țări se exportă 15 la sută din produse, ceea ce înseamnă că un șir de industrii și producători sunt în poziția în care nu știu unde își vor exporta produsele. De aceea, este important să discutăm despre soluțiile pe care le putem găsi pentru exportatori, piețele alternative spre care aceștia își pot reorienta produsele, care sunt cerințele și ce trebuie să facă pentru a accesa prompt aceste piețe alternative”, a declarat Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova”.

Războiul declanșat în țara vecină a blocat practic exporturile către Est, aici fiind vorba nu doar de cele către Rusia, Ucraina și Belarus, dar și către Țările Baltice, Uzbekistan, Kazakhstan, Mongolia și alte țări, dat fiind faptul că produsele erau transportate către aceste destinații via Ucraina, ceea ce a devenit imposibil în circumstanțele create. Exportatorii au identificat căi alternative, însă acestea presupun cheltuieli duble de transport. În plus, dat fiind faptul că absolut toate produsele sunt acum exportate prin aceleași puncte de trecere a frontierei, perioada de transportare este mult mai mare.

Cel mai afectat de această situație este sectorul fructelor proaspete, unde principalele piețe de export sunt Federația Rusă și Ucraina. De exemplu, merele proaspete sunt exportate în aceste țări în proporție de 95%. În prezent, în depozite au rămas 120 de mii de tone de fructe proaspete, dar și cantități mai puțin însemnate de struguri de masă și alte fructe, pentru care este necesar să fie găsite piețe alternative.

„Noi exportăm anual în jur de 240 mii de tone de măr. Și anul trecut am avut 40 de mii de tone nevalorificate, care au mers la suc, iar anul acesta riscăm să avem o cantitatea mult mare din cauza lipsei accesului pe piața Rusiei și a țărilor CSI. Ca o soluție de moment am discutat cu partenerii din România, care sunt gata să importe anumite cantități. Vorbim de cantități de câteva sute de tone, însă este un început. Pe termen lung soluția este plantarea soiurilor care vor putea fi exportate pe piața Uniunii Europene.”

În rezultatul discuțiile purtate cu cele mai mari companii exportatoare, urmează a fi implementate soluții pentru a atenua impactul crizei regionale asupra afacerilor.

#fructe proaspete #export morning #Comisia Națională a Pieței Finaciare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.