Exporturi de grâu „invizibile” pentru UE: unde ajunge, de fapt, producția Moldovei

În lunile iulie–august 2025, Republica Moldova a consemnat cel mai ridicat nivel al exporturilor de grâu din ultimii patru ani pentru această perioadă, arată analiza economistului Iurie Rija. Volumul livrărilor a urcat la 307,4 mii tone, în creștere cu 14% față de 2024 și cu 55,6% comparativ cu 2023. Prin raportare la 2022, avansul este de trei ori mai mare. Recordul absolut rămâne anul 2021, când în aceleași două luni au fost exportate 360,4 mii tone.

În perioada menționată, exporturile au adus încasări de 1,086 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 16,4% față de aceeași perioadă a anului trecut (933 milioane lei). Prețul mediu de export a fost de 3,53 lei/kg, puțin peste nivelul din 2024 (3,47 lei/kg), fapt care a susținut performanța financiară. Un aspect sensibil al sezonului 2025 îl reprezintă calitatea grâului alimentar, măsurată prin indicele W – indicator care reflectă forța glutenului și elasticitatea aluatului. Pentru prima dată, au apărut semne de întrebare privind acest parametru, influențat de condițiile climaterice din primăvară. Republica Moldova nu dispune încă de infrastructura de laborator necesară pentru testarea la scară largă a indicelui W, ceea ce complică negocierile comerciale.

Doar în august 2025 au fost livrate 220,7 mii tone de grâu, cel mai mare volum lunar din ultimii patru ani, depășit doar în august și septembrie 2021. În topul companiilor exportatoare se află „Rusagro-Prim” SRL (55,3 mii tone, 18% din total), urmată de „Agro-Nova Prim” (47,7 mii tone) și „Orom-Imexpo” (45,9 mii tone). Împreună, cele trei firme au realizat aproape jumătate din livrările totale.

Italia a fost cea mai importantă piață, preluând 146,3 mii tone la un preț mediu de 3,54 lei/kg. România a urmat cu 52,6 mii tone (3,41 lei/kg), iar Grecia cu 52,4 mii tone, dar la un preț mai ridicat – 3,64 lei/kg. Alte destinații au inclus Elveția, Liban, Cipru, Malaiezia, Emiratele Arabe și Indonezia, confirmând diversificarea piețelor.

Deși din Republica Moldova au fost exportate oficial 307,4 mii tone de grâu în iulie-august 2025, în statisticile Uniunii Europene figurează doar 71,6 mii tone. Explicația ține de metodologia de raportare: datele europene includ doar volumele intrate efectiv pe teritoriul UE, iar o parte din cantități au fost redirecționate ulterior spre Orientul Mijlociu și Africa prin intermediul traderilor cu adrese juridice în state membre ale UE. Potrivit analizei lui Iurie Rija, performanța din 2025 confirmă competitivitatea cerealelor moldovenești și creșterea rolului piețelor extraeuropene, în contextul unei cereri externe solide și a unei recolte favorabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #africa #export #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.