Exporturile de ulei de floarea-soarelui, scădere drastică în opt luni ale lui 2024

Industria uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova a cunoscut o scădere semnificativă în 2024. În primele opt luni ale anului, exporturile de ulei de floarea-soarelui au atins doar 69.184 de tone, reprezentând o scădere drastică de aproximativ 55-56% comparativ cu aceeași perioadă din 2022 și 2023, când volumul exporturilor era de 157.831 și, respectiv, 153.935 de tone, susține Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

O situație similară s-a înregistrat și în cazul exporturilor de șrot, care au totalizat 59.889 de tone în perioada ianuarie-august 2024, o scădere marcantă față de anii precedenți. Începând cu luna iunie 2024, Moldova nu a mai exportat deloc șrot de floarea-soarelui.

Principalul factor al acestui declin este fluctuația piețelor internaționale, care a dus la scăderea constantă a prețurilor uleiului și șrotului de floarea-soarelui. În 2024, prețul mediu de export al uleiului a scăzut de la 17,61 lei/kg în 2023 la 14,85 lei/kg, pe fondul reducerii cererii internaționale și a creșterii concurenței din partea producătorilor din Ucraina și Rusia, care domină această piață.

De asemenea, mulți fermieri moldoveni au preferat să vândă semințele de floarea-soarelui direct traderilor, care au oferit condiții mai avantajoase decât procesatorii locali, afectați de scăderea prețurilor și de termenele lungi de plată. Această situație a limitat capacitatea procesatorilor de a achiziționa suficiente semințe la prețuri competitive.

Începând din iunie 2024, prețul uleiului de floarea-soarelui a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 16,50-17 lei/kg, însă această redresare a fost insuficientă pentru a revitaliza exporturile, care au rămas la aproximativ 500 de tone pe lună.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #declin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.