Exporturile Moldovei, subjugate de rapiță: piața uleiurilor sufocată de un singur produs și un singur monopolist

Industria uleiurilor vegetale rămâne un sector strategic al economiei Republicii Moldova, generând o parte importantă a veniturilor din export ale agriculturii. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, în august 2025 Moldova a exportat 8.091 tone de uleiuri vegetale, în valoare de 143,5 milioane lei, cu o structură diversificată, dar dominată de câteva produse-cheie.

Uleiul de rapiță a reprezentat 79% din volumul total și 112,8 milioane lei din încasări. Toată cantitatea a fost exportată de compania FLOAREA SOARELUI SA în două state din Uniunea Europeană: Bulgaria (84% din volum, 93,7 milioane lei) și România (16% din volum, 19 milioane lei). Prețurile au variat între 17 lei/litru în Bulgaria și 19 lei/litru în România.

Pe locul doi s-a situat uleiul de floarea-soarelui, cu 839 tone exportate în valoare de 15,9 milioane lei, în patru destinații: România (70%), Grecia (20%), Ucraina (9%) și Marea Britanie (0,3%). Prețul mediu a fost de 19 lei/litru, cu excepția Marii Britanii, unde a ajuns la 23 lei/litru, iar pentru loturi premium chiar la 41 lei/litru.

Exporturile de ulei de soia s-au ridicat la 695 tone (13,1 milioane lei), fiind orientate exclusiv spre România. Două companii au dominat piața: SC OLSEG-VT SRL (86% din volum, 19 lei/litru) și VI OIL AGRO SRL (14%, 17 lei/litru).

Segmentul cu valoare adăugată ridicată este reprezentat de uleiurile specializate. Uleiul de tung a fost exportat în cantitate de 1.840 litri în Ungaria, la un preț de 138 lei/litru. Uleiul de măsline a ajuns în Marea Britanie, cu un volum de doar 5 litri, la preț de 171 lei/litru, iar uleiul de ricin a fost vândut în SUA, în cantitate de 1 litru, dar la un preț record de 786 lei/litru. Aceste produse, utilizate în industria farmaceutică, cosmetică și tehnică, arată potențialul Moldovei pe nișe de export cu valoare mare.

Analiza subliniază faptul că Moldova depinde în continuare în proporție de aproape 80% de exportul de ulei de rapiță, ceea ce creează vulnerabilități. Totuși, diversificarea geografică și dezvoltarea segmentului premium ar putea aduce stabilitate și venituri suplimentare. „Extinderea producției și exporturilor de uleiuri vegetale specializate, cu prețuri între 138 și 786 lei pe litru, reprezintă o direcție strategică pentru consolidarea poziției Moldovei pe piețele internaționale”, notează economistul Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #monopol #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.