Factură mai mică la gaze și căldură! Cine și cât va plăti la iarnă

Moldovenii vor beneficia de facturi mai mici, în perioada noiembrie – martie, la gaz și căldură în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică.

„În acest an au fost stabilite 7 categorii de vulnerabilitate energetică. Este vorba de cei non vulnerabili care utilizează 5% din veniturile disponibile pentru achitarea facturilor, primară care utilizează între 5-10% din venituri, scăzută 10-20% din venituri, medie 30-40% din venituri și cei care utilizează 40% din venituri pentru achitarea facturilor. Pentru ce care cu vulnerabilitate energetică foarte ridicată se calculează în baza plafonului coșului minim de consum”, a explicat ministrul Muncii, Alexei Buzu.

Potrivit lui, în acest an, Guvernul va compensa în medie 33% din tariful la gaz, care va varia între 12 lei metru cub și 17 lei. Volumul de gaz compensat va fi de 180 metri cubi.

În ceea ce privește căldura centralizată, va fi compensat 58% din tarif, care va fi între 1450 de lei și 2900 de lei gigacaloria în funcție de vulnerabilitatea energetică.

Până în prezent pentru acordarea compensațiilor la căldură s-au înscris 610 mii de gospodării.

Anul trecut, peste 760 de mii de gospodarii din Moldova au beneficiat de compensații la energia electrică, termică si gaze naturale. Bugetul a fost de 3,7 miliarde de lei, iar o bună parte a sumei a fost acoperită din banii partenerilor externi. Pentru anul curent suma preconizată pentru compensații este de 2,7 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compesanții #gaz #facturi #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.