Factură mai mică la gaze și căldură! Cine și cât va plăti la iarnă

22 Nov. 2023, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2023, 11:14 // Actual //  bani.md

Moldovenii vor beneficia de facturi mai mici, în perioada noiembrie – martie, la gaz și căldură în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică.

„În acest an au fost stabilite 7 categorii de vulnerabilitate energetică. Este vorba de cei non vulnerabili care utilizează 5% din veniturile disponibile pentru achitarea facturilor, primară care utilizează între 5-10% din venituri, scăzută 10-20% din venituri, medie 30-40% din venituri și cei care utilizează 40% din venituri pentru achitarea facturilor. Pentru ce care cu vulnerabilitate energetică foarte ridicată se calculează în baza plafonului coșului minim de consum”, a explicat ministrul Muncii, Alexei Buzu.

Potrivit lui, în acest an, Guvernul va compensa în medie 33% din tariful la gaz, care va varia între 12 lei metru cub și 17 lei. Volumul de gaz compensat va fi de 180 metri cubi.

În ceea ce privește căldura centralizată, va fi compensat 58% din tarif, care va fi între 1450 de lei și 2900 de lei gigacaloria în funcție de vulnerabilitatea energetică.

Până în prezent pentru acordarea compensațiilor la căldură s-au înscris 610 mii de gospodării.

Anul trecut, peste 760 de mii de gospodarii din Moldova au beneficiat de compensații la energia electrică, termică si gaze naturale. Bugetul a fost de 3,7 miliarde de lei, iar o bună parte a sumei a fost acoperită din banii partenerilor externi. Pentru anul curent suma preconizată pentru compensații este de 2,7 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.