Facturi de șoc în Europa! Țările unde curentul costă aproape dublu față de Republica Moldova

Tariful la energia electrică în Republica Moldova este sub media statelor din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țările din Uniunea Europeană înregistrează prețuri medii situate între 0,15 și 0,40 euro/kWh, cu valori ridicate în Germania, Danemarca și Belgia, unde tarifele rămân printre cele mai mari. În aceste state, componenta taxelor — inclusiv TVA și alte taxe specifice — contribuie semnificativ la prețul final plătit de consumatori.

Germania are cea mai scumpă din Europa, cu tarife care depășesc 0,40 euro/kWh, în Belgia prețurile se apropie de 0,38–0,40 euro/kWh, în Danemarca taxele și TVA-ul trag în sus costul final la 0,35 euro/kWh, Italia este tot în zona scumpă, cu prețuri în jurul valorii de 0,33–0,35 euro/kWh, în Irlanda și Țările de Jos (Olanda) tarifele depășesc 0,30 euro/kWh și Spania și Portugalia – cu valori apropiate, peste 0,28 euro/kWh.

La polul opus, țări din Europa de Est și Balcani — precum Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Turcia și Kosovo — afișează prețuri sensibil mai mici, majoritatea sub 0,15 euro/kWh. Nivelul taxării este în general redus, ceea ce explică diferențele puternice față de media europeană sub cu un cost al energiei care e de 0,15 €/kWh și chiar 0,10 €/kWh

Moldova se situează în zona de mijloc a clasamentului, cu un preț al energiei electrice care rămâne sub media UE și zonei euro. Conform graficului, tariful aplicat în Moldova este în jur de 0,20 euro/kWh, cu o pondere relativ scăzută a TVA și a altor taxe în structura prețului. Această poziționare reflectă o presiune mai redusă asupra consumatorilor comparativ cu multe state din spațiul comunitar, deși costurile sunt în continuare mai mari decât în unele țări din Balcani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cost #Energie #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.