Fiscul luptă cu salariile în plic: S-a diminuat practica

Potrivit datelor prezentate de fisc, în primele șase luni ale anului 2023 s-a constatat o reducere semnificativă a acestei practici, în urma acțiunilor concentrate întreprinse pentru a consilia și informa contribuabilii în vederea creării unui mediu favorabil pentru respectarea voluntară a legislației.

Planul de acțiuni pentru prevenirea și combaterea muncii ne(sub)declarate pentru anul 2023 a implicat acțiuni de sprijin pentru contribuabilii care respectă responsabil obligațiile fiscale, precum și abordarea riguroasă a contribuabililor care evită cu bună știință plata impozitelor și taxelor. În acest sens, SFS a efectuat vizite fiscale la 4,457 de agenți economici și a organizat 160 de seminarii pentru a informa și sensibiliza atât angajatorii, cât și angajații din sectoare cu risc ridicat de neconformitate cu legislația.

Rezultatele acțiunilor desfășurate de SFS în primele șase luni ale anului au condus la identificarea și sancționarea unor încălcări ale legislației privind relațiile de muncă. Au fost adoptate 110 decizii referitoare la astfel de încălcări, care au inclus aspecte legate de corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și contribuțiilor corespunzătoare.

Ca urmare, au fost calculate obligații fiscale suplimentare, cum ar fi impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, în sumă totală de 10,2 milioane de lei. Dintre acestea, 9,4 milioane de lei au fost achitate către bugetul statului.

Astfel, pentru 6 luni ale anului 2023, în rezultatul controalelor au fost calculate suplimentar la buget obligații fiscale aferente plăților salariale (cu excepția penalităților și amenzilor aplicate) în sumă totală de 6,3 milioane de lei sau cu 1,2 milioane de lei mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achitare #Fisc #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața echipamentelor de amestec din Republica Moldova este una mică, dar extrem de concentrată, iar câteva investiții industriale majore pot schimba radical statistica importurilor. Între 2023 și 2025, în țară au fost importate 100 de unități de echipamente de amestec în valoare totală de 26,1 milioane de lei, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija pe baza datelor vamale.

Potrivit analizei, structura pieței este puternic dezechilibrată. Deși majoritatea echipamentelor importate sunt utilaje mici sau mixere simple, cea mai mare parte a valorii provine din câteva instalații industriale de mare capacitate. De exemplu, doar două uzine mobile de asfalt au costat împreună peste 18,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproape 70% din valoarea totală a importurilor din perioada analizată. Prețul mediu al unei astfel de instalații a fost de aproximativ 9,1 milioane de lei.

Pe locul doi în structura valorică a importurilor se află uzinele de beton, cu două unități în valoare totală de circa 2,4 milioane de lei, iar pe locul trei se situează o linie industrială pentru producerea adezivilor, importată la prețul de aproximativ 1,7 milioane de lei. Împreună, aceste trei tipuri de echipamente generează aproximativ 85% din valoarea totală a pieței.

În același timp, 81 de unități importate în această perioadă majoritatea mixere mici sau echipamente auxiliare au reprezentat doar 3,9% din valoarea totală a importurilor. Acest lucru arată că piața este împărțită între două segmente distincte: instalații industriale foarte scumpe, achiziționate punctual pentru proiecte mari, și echipamente mici, cu preț redus, utilizate în construcții sau agricultură.

Analiza evidențiază și o evoluție neobișnuită a importurilor pe ani. În 2023 au fost aduse în Moldova 60 de unități de echipamente, dar valoarea lor totală a fost de doar 791 de mii de lei, ceea ce indică predominanța echipamentelor mici. În 2024 situația s-a schimbat radical: numărul unităților importate a scăzut la 29, însă valoarea totală a crescut de aproape 30 de ori, până la 24,4 milioane de lei. Explicația este importul instalațiilor industriale mari, inclusiv uzinele mobile de asfalt. În 2025 piața a revenit la un nivel mai modest, cu 11 unități importate în valoare de aproximativ 937 de mii de lei.

Un alt aspect interesant este structura echipamentelor noi și a celor second-hand. Deși 86% din utilajele importate au fost noi, echipamentele la mâna a doua au avut în medie un preț mai mare. Valoarea medie a unei unități second-hand a fost de circa 341 de mii de lei, comparativ cu aproximativ 248 de mii de lei pentru echipamentele noi. Potrivit analizei, acest paradox se explică prin faptul că echipamentele utilizate sunt, de regulă, instalații industriale mari linii de producție sau uzine care rămân costisitoare chiar și după utilizare.

În ceea ce privește proveniența utilajelor, Turcia domină categoric piața în termeni valorici. Doar cinci echipamente importate din această țară au însumat aproape 19,7 milioane de lei, adică peste 75% din valoarea totală a importurilor. Germania ocupă locul doi, cu aproximativ 6,8% din piață, în timp ce China domină segmentul de volum: 63 de unități, adică 63% din totalul echipamentelor importate, dar cu doar 4,6% din valoarea totală.

Analiza mai arată că piața este extrem de concentrată și din punct de vedere al companiilor. În total, 34 de firme au importat astfel de echipamente în perioada analizată, însă o singură companie a generat aproape trei sferturi din valoarea totală a importurilor. Aceasta a adus trei instalații industriale două uzine mobile de asfalt și o uzină de beton în valoare de circa 19,5 milioane de lei.

Concluzia economistului este că piața echipamentelor de amestec din Moldova depinde în mare măsură de proiecte mari de infrastructură. Importurile nu sunt determinate de cerere constantă, ci de contracte punctuale pentru construcția de drumuri sau dezvoltarea unor capacități industriale. Astfel, evoluția pieței este influențată mai mult de lansarea unor proiecte majore decât de tendințele generale ale economiei.