FMI: Anul 2023 va fi un an dificil pentru PIB-ul global

Principalele motoare ale creşterii economiei mondiale – Statele Unite, Europa şi China – sunt afectate de încetinirea activităţii economice, astfel încât 2023 va fi un an dificil pentru PIB-ul global, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva în cadrul unei emisiuni.

„Noul an va fi „mai dificil decât anul pe care l-am lăsat în urmă. De ce? Deoarece cele trei mari economii – Statele Unite, Europa şi China – încetinesc toate simultan”, a declarat oficialul FMI.

În octombrie, FMI a înrăutăţit previziunile privind creşterea economiei mondiale în 2023, în urma efectelor războiului din Ucraina, a majorării dobânzilor şi a presiunilor inflaţioniste. China se confruntă cu o explozie de cazuri de COVID-19 după ce a abandonat brusc, luna trecută, politica sa strictă de „zero-COVID”, la trei ani după apariţia coronavirusului în oraşul Wuhan.

„Pentru prima dată în ultimii 40 de ani, avansul economiei Chinei în 2022 se va situa probabil la nivelul creşterii economiei mondiale sau sub acest nivel. Mai mult, numărul ridicat de infecţii cu care se va confrunta statul asiatic în următoarele luni va afecta probabil economia chineză dar şi evoluţia PIB-ului global”, a explicat Georgieva.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În octombrie, FMI estima o expansiune a economiei Chinei de 3,2% în 2022, similară cu nivel previzionat pentru PIB-ul global, şi o accelerare în 2023 a economiei chineze la 4,4%, în timp ce PIB-ul global ar urma să încetinească, scrie Agerpres.

Declaraţiile directorul general al Fondului Monetar Internaţional sugerează că luna aceasta instituţia ar putea înrăutăţi din nou previziunile privind creşterea economiei Chinei şi a PIB-ului global.

Economia SUA are o evoluţie diferită şi ar putea evita recesiunea, a apreciat Georgieva. Oficialul a declarat: „Economia americană este cea mai rezistentă şi ar putea evita recesiunea. Vedem că piaţa forţei de muncă rămâne destul de solidă”.

#economie globala #crestere economica #recesiune #PIB #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.