Ford are o nouă divizie de conducere automatizată

Grupul american Ford a anunţat lansarea unei noi subsidiare dedicate sistemelor de conducere automatizată, Latitude AI, la câteva luni după ce a închis operaţiunile fostei divizii de servicii de mobilitate Argo AI, transmite Reuters.

Latitude va extinde actuala tehnologie a companiei – BlueCruise – care oferă deja la anumite modele conducere fără folosirea mâinilor.

Divizia, care va fi condusă de Sammy Omari, are sediul central în Pittsburgh, cu centre suplimentare de inginerie în Dearborn, Michigan şi Palo Alto. Ford a angajat la noua subsidiară aproximativ 550 de muncitori care au lucrat la Argo AI.

Din cauza investiţiei în Argo, care a început în 2017, Ford a înregistrat o depreciere înainte de impozitare de 2,7 miliarde de dolari.

Separat, Ford a anunţat că a vândut pe piaţa din SUA 157.606 vehicule în februarie, o creştere de 22% faţă de cele 129.273 unităţi livrate în februarie 2022, iar cota sa de piaţă a crescut cu 1,4 puncte procentuale, la 13,3%. De asemenea, în primele două luni din acest an, vânzările în SUA au înregistrat un avans de 11,4%.

Producătorii auto, inclusiv Mercedes-Benz, şi-au majorat investiţiile pentru a integra tehnologia autonomă şi software în vehicule.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Latitude AI #divizie automatizata #producator auto #Ford

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.