Ford Motor anticipează că va deveni al doilea mare producător de vehicule electrice după Tesla și Volkswagen. CIFRE

Ford Motor anticipează că va deveni al doilea cel mai mare producător de vehicule electrice în doi ani. Optimismul producătorului de automobile provine din creşterea cererii pentru noul său vehicul electric, pickup-ul Ford F-150 Lightning, cu rezervări care se apropie de 200.000, a declarat Lisa Drake, director pentru operaţiuni al Ford America de Nord.

Reuters a relatat miercuri că Ford ar putea concura cu Stellantis pentru locul al treilea în cursa de producţie a vehiculelor electrice până în 2025, în urma Tesla şi a grupului Volkswagen, pe baza prognozelor de producţie furnizate.

Lisa Drake a spus că Ford lucrează pentru a integra pe verticală mai multe componente destinate vehiculelor electrice, inclusiv sisteme electronice, la fabricile existente care construiesc piese pentru vehicule cu combustie internă – o abordare modernă a muncii de pionierat a fondatorului Henry Ford în construirea multora dintre componente.

”Nu am folosit ”integrarea verticală în această industrie de mult timp”, a spus Drake, dar ”o veţi observa mult mai mult”, pe măsură ce Ford şi alţi producători auto fac trecerea de la vehiculele cu combustie internă la cele electrice.

Ea a spus că Ford lucrează cu cinci furnizori mondiali de baterii pentru a produce şi a ajuta la dezvoltarea celulelor de baterii pentru viitoarele sale vehicule electrice, cu scopul de a construi o capacitate de producţie de 240 de gigawaţi-oră la nivel global, până în 2030.

Aceşti furnizori includ SK On, LG Energy Solution, CATL), BYD şi Panasonic.

Ford se aşteaptă să reducă costul bateriei pentru vehicule electrice la 80 de dolari pe kilowatt-oră la nivelul pachetului „cu mult înainte de sfârşitul deceniului”, a spus Drake.

#ford motor #vehicule electrice #Tesla

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.