Ford Motor anticipează că va deveni al doilea mare producător de vehicule electrice după Tesla și Volkswagen. CIFRE

Ford Motor anticipează că va deveni al doilea cel mai mare producător de vehicule electrice în doi ani. Optimismul producătorului de automobile provine din creşterea cererii pentru noul său vehicul electric, pickup-ul Ford F-150 Lightning, cu rezervări care se apropie de 200.000, a declarat Lisa Drake, director pentru operaţiuni al Ford America de Nord.

Reuters a relatat miercuri că Ford ar putea concura cu Stellantis pentru locul al treilea în cursa de producţie a vehiculelor electrice până în 2025, în urma Tesla şi a grupului Volkswagen, pe baza prognozelor de producţie furnizate.

Lisa Drake a spus că Ford lucrează pentru a integra pe verticală mai multe componente destinate vehiculelor electrice, inclusiv sisteme electronice, la fabricile existente care construiesc piese pentru vehicule cu combustie internă – o abordare modernă a muncii de pionierat a fondatorului Henry Ford în construirea multora dintre componente.

”Nu am folosit ”integrarea verticală în această industrie de mult timp”, a spus Drake, dar ”o veţi observa mult mai mult”, pe măsură ce Ford şi alţi producători auto fac trecerea de la vehiculele cu combustie internă la cele electrice.

Ea a spus că Ford lucrează cu cinci furnizori mondiali de baterii pentru a produce şi a ajuta la dezvoltarea celulelor de baterii pentru viitoarele sale vehicule electrice, cu scopul de a construi o capacitate de producţie de 240 de gigawaţi-oră la nivel global, până în 2030.

Aceşti furnizori includ SK On, LG Energy Solution, CATL), BYD şi Panasonic.

Ford se aşteaptă să reducă costul bateriei pentru vehicule electrice la 80 de dolari pe kilowatt-oră la nivelul pachetului „cu mult înainte de sfârşitul deceniului”, a spus Drake.

#ford motor #vehicule electrice #Tesla

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.