Fostul șef de la înmatriculările auto din Ungheni a fost numit în fruntea portului Giurgiulești

Roman Natrașevschi a fost numit șef al portului fluvial Giurgiulești, anunță Agenția Proprietății Publice.

Natrașevschi este fost militar și a activat în trecut și la filiala din mun. Ungheni a Lear Corporation și a fost șef al secției înmatricularea transporturi și calificarea conducătorilor auto din Ungheni.

La numire, noul director a declarat că va valorifica experiența fiecărui angajat, încercând să soluționeze eventualele probleme apărute în interesele întreprinderii și ale statului.

În primele 10 luni ale acestui an, întreprinderea de stat Portul Fluvial Ungheni a înregistrat un profit de peste 7 milioane de lei, de circa trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

În prezent, sub pavilionul Republicii Moldova sunt înregistrate 113 nave maritime or, acum nouă ani numărul acestora se ridica la peste 400 de unități. Numărul mare al navelor maritime înregistrate sub pavilion moldovenesc se datorează taxelor mici. Anual, țara noastră câștigă circa 5 mil. de lei.

În ultimul deceniu, mai multe nave maritime aflate sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă. Ultimul caz a fost explozia de la Beirut când o navă sub pavilion moldovenesc încărcată cu silitră a explodat în port și a provocat numeroase victime. Nava a fost sechestrată pentru datorii.

#port #sef #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.