Fostul șef de la înmatriculările auto din Ungheni a fost numit în fruntea portului Giurgiulești

Roman Natrașevschi a fost numit șef al portului fluvial Giurgiulești, anunță Agenția Proprietății Publice.

Natrașevschi este fost militar și a activat în trecut și la filiala din mun. Ungheni a Lear Corporation și a fost șef al secției înmatricularea transporturi și calificarea conducătorilor auto din Ungheni.

La numire, noul director a declarat că va valorifica experiența fiecărui angajat, încercând să soluționeze eventualele probleme apărute în interesele întreprinderii și ale statului.

În primele 10 luni ale acestui an, întreprinderea de stat Portul Fluvial Ungheni a înregistrat un profit de peste 7 milioane de lei, de circa trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

În prezent, sub pavilionul Republicii Moldova sunt înregistrate 113 nave maritime or, acum nouă ani numărul acestora se ridica la peste 400 de unități. Numărul mare al navelor maritime înregistrate sub pavilion moldovenesc se datorează taxelor mici. Anual, țara noastră câștigă circa 5 mil. de lei.

În ultimul deceniu, mai multe nave maritime aflate sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă. Ultimul caz a fost explozia de la Beirut când o navă sub pavilion moldovenesc încărcată cu silitră a explodat în port și a provocat numeroase victime. Nava a fost sechestrată pentru datorii.

#port #sef #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.