(FOTO) Ce orașe din Europa putem vizita într-un weekend

Țări din lumea întreagă au renunțat sau vor renunța în curând la restricții, iar turiștii vor putea călători în baza certificatului verde (atâta vreme cât va mai rămâne în vigoare). În plus, obiceiurile de dinainte de pandemie, rezervările efectuate din timp sau city break-urile, apar din nou pe lista cu vacanțe a turiștilor. Iată câteva orașe numai bune de exploatat într-un weekend din februarie.

Arles-Franța

Arles este unul dintre cele mai vechi orașe din Franța, un oraș de coastă, aflat în Sudul țării. Cunoscut drept Capitala culturii din Provence în 2022, Arles este renumit pentru centrul său cultural, intitulat Luma, un cartier plin de expoziții multimedia și instalații de artă, scrie Timeout.

Principala atracție turistică este dată de turnul impresionant de înalt al lui Frank Gehry, format din 11.000 de panouri metalice concepute pentru a evoca noaptea înstelată a lui Vincent van Gogh (pictorul și-a finalizat legendara serie de floarea-soarelui în Arles, în anul 1880).

Un alt obiectiv impobisil de ratat este Carrières des Lumières, o experiență de artă captivantă într-o carieră în care lucrările unor artiști precum Cézanne și Kandinsky sunt proiectate pe pereți de calcar imenși.

Prin urmare, Arles este unul dintre orașele potrivite pentru iubitorii de artă și cultură.

Arles, Rhone, Südfrankreich

Kaunas- Lituania

În perioada interbelică, în timp ce Vilnius era sub ocupație polonă, Kaunas a fost numit temporar capitala Lituaniei. Ambasadele și-au deschis sediile în oraș, iar artiștii s-au mutat aici. Orașul devenise, neoficial, gazda arhitecturii moderniste.

Ulterior, a fost lăsat ”să zacă” în timpul erei comuniste, iar orașul și-a pierdut din splendoare.

Însă pare că 2022 ar putea aduce o schimbare majoră în acest sens, orașul fiind denumit Capitala Europeană a Culturii. Peste 1.000 de evenimente sunt programate să marcheze ocazia. Turiștii vor veni în număr mare să se bucure de suprizele orașului, dar și să admire piesele de artă modernistă.

Dacă alegeți Kaunas pentru un city break, să treceți și pe la M.K. Muzeul de Artă Čiurlionis (dedicat muzicianului și pictorului simbolist), dar și pe la bizarul Muzeu al Diavolilor.

Odense-Danemarca

La doar o distanță de 90 de minute cu trenul de Copenhaga, găsiți șarmantul oraș Odense.

Muzeul Hans Christian Andersen, un omagiu adus autorului de basme, este prima recomandare pentru debutul unei vacanțe în Odense. Cu expozițiile sale biografice inventive – inclusiv imaginile teatrale ale memoriilor sale și proiectele neînsuflețite care prind viață (la fel ca în poveștile sale) – acest muzeu complet distractiv l-ar fi încântat fără îndoială pe maestrul danez.

În plus, o cale ferată se construiește în oraș și urmează să se deschidă în primăvara anului 2022, ceea ce face ca frumoasele cartiere vechi și cartierele mai noi, vibrante, să fie mult mai ușor de accesat.

Oslo-Norvegia

Capila Norvegiei se dezvoltă rapid și frumos, dar cea mai frumoasă parte a orașului este districtul istoric Bjørvika.

Printre cele mai atractive obiective turistice se numără noul Muzeu Munch, deschis recent publicului, care se află chiar lângă Biblioteca Deichman Bjørvika, dar și renumita Operă, care are acum propria plajă urbană, Operastranda.

Orașul are, de asemenea, și o nouă piață, VIA Village, unde găsiți mâncare de tip fast food.

Și apoi este noul Muzeu Național mult așteptat, care se deschide abia în iunie (și va fi cel mai mare muzeu din Europa de Nord).

Valencia-Spania

Și ca să încheiem în pași de dans, un alt oraș care merită vizitat, și nu doar în februarie, este Valencia.

Acest oraș de pe coasta Mediteranei a Spaniei va găzdui din nou festivalul Las Fallas. În plus, se întoarce și La Tomatina, „cea mai mare luptă alimentară din lume”.

Anul acesta, Valencia a fost desemnată nu numai Capitală Europeană a Turismului Inteligent, ci și Capitală Mondială a Designului, cu peste 100 de evenimente pregătite pentru acesta din urmă.

#februarie #Europa #calatorii #destinatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.