FOTO, VIDEO Filme româneşti premiate la Cannes, Veneţia şi San Sebastian, la a opta ediţie a ZFR Chişinău

22 Aug. 2022, 09:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Aug. 2022, 09:25 // Actual //  bani.md

Cele mai noi producţii româneşti, premiate la festivalurile de la Cannes, Veneţia şi San Sebastian, vor putea fi văzute la a opta ediţie a evenimentului cinematografic de tradiţie Zilele Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc în perioada 22-25 septembrie. În premieră, ZFR Chişinău se va desfăşura în două cinematografe – Cineplex Loteanu şi Cinema Odeon.

Ca şi până acum, intrarea la toate evenimentele va fi liberă, iar proiecţiile vor fi însoţite de discuţii cu numeroşii cineaşti invitaţi – regizori, actori, producători, directori de imagine şi critici. ZFR îşi continuă misiunea de a conecta Chişinăul, prin cinematografia română, la circuitul marilor festivaluri.

Astfel, timp de patru zile, în secţiunea Filme noi, cea mai consistentă din program, publicul de la Chişinău va putea să vadă şapte pelicule din ultimul an. Este vorba de cele mai de succes producţii româneşti recente, selectate la cele mai importante festivaluri şi prezentate în premieră în Republica Moldova la ZFR.

În acest an, majoritatea filmelor noi din selecţia ZFR Chişinău sunt realizate de o nouă generaţie de cineaşti, formată deopotrivă din regizori şi regizoare, care vin cu subiecte şi stiluri extrem de diferite şi de provocatoare.

“Metronom” (2022), premiat pentru regie în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, va închide ediţia din acest an a ZFR. Proiecţia va avea loc în prezenţa regizorului Alexandru Belc. Filmul spune povestea a doi liceeni care se iubesc şi scriu scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă, în timp ce Ţiriac şi Năstase joacă Finala Cupei Davis la tenis împotriva Americii în 1972. Când băiatul primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu familia, cei doi tineri ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.

“Crai nou” (2021), debutul regizoarei Alina Grigore, are în prim-plan o tânără care se zbate să urmeze studii superioare și să scape de violența bărbaţilor din familia sa disfuncțională. Filmul a câştigat anul trecut premiul cel mare, Scoica de Aur, la Festivalul de la San Sebastian şi va fi proiectat la Chişinău în prezenţa producătoarei Gabriela Suciu şi a directorului de imagine Adrian Pădureţu.

De la San Sebastian, unde a fost inclus în secţiunea competiţională New Directors, vine şi “Marocco” (2021), al doilea lungmetraj regizat de Emanuel Pârvu. Filmul, care a fost selectat anul acesta şi în competiția internaţională de la TIFF, urmărește destinele a două iubiri ce ajung în situații de viață și de moarte, ca urmare a neîncrederii.

Emanuel Pârvu va fi unul din invitaţii speciali ai ediţiei şi va fi prezent la Chişinău atât pentru proiecţia “Marocco”, cât şi pentru filmul “Miracol” (2021), unde are unul din rolurile principale. Regizat de Bogdan George Apetri şi proiectat anul trecut în competiţia Orizzonti a Festivalului de la Veneţia, thrillerul psihologic „Miracol” este împărțit în două capitole. În centru stă povestea unei tinere călugărițe care părăsește temporar mănăstirea pentru a rezolva o problemă urgentă. Drumul de întoarcere îi rezervă însă o soartă neaşteptată, iar ancheta unui inspector de poliţie dezvăluie indicii care conduc spre un posibil miracol.

Tot de la Festivalul de la Veneţia, unde a fost inclus în secţiunea Giornate degli Autori şi unde a câştigat premiul pentru cel mai bun debut, vine şi “Imaculat” (2021), realizat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark. Filmul are ca protagonistă o fată de 18 ani care ajunge într-o clinică de dezintoxicare pentru a scăpa de dependenţa de heroină şi unde inocența ei o salvează de avansurile bărbaților din interior. Admirată și ocrotită de toți, tânăra se bucură de atenție, până când află că orice tratament special are și un preț. Regizoarea Monica Stan va sta de vorbă cu publicul de la Chişinău la finalul proiecţiei.

Proiectat în 2021 în premieră mondială la Festivalul de la Salonic şi inclus anul acesta în competiţia internaţională de la TIFF, “Balaur” (2021) este debutul lui Octav Chelaru, regizor care va fi de asemenea prezent la ZFR. Filmul are în prim-plan o profesoară de religie şi soţie de preot, care începe o relaţie amoroasă cu un elev de 16 ani, fapt ce riscă să îi dea viaţa peste cap.

Debutul în ficţiune al regizorului Ştefan Constantinescu“Om Câine” (2022), are ca protagonist un bărbat care, în plină pandemie de coronavirus, revine în România de la muncă din Suedia cu bănuieli legate de infidelitatea soţiei. Filmul a avut premiera mondială la ediţia din acest an a Festivalului de la Göteborg.

De asemenea, programul va cuprinde şi un film dedicat copiilor. Astfel, publicul tânăr va putea să vadă “Străjerii Deltei” (2021), un film de aventuri realizat de Liviu Mărghidan. Mai mulţi copii îşi petrec vacanţa de vară într-o tabără din Delta Dunării, unde învaţă cum să supravieţuiască în sălbăticie. Într-o zi, în timp ce curăţă apele Deltei de sticle de plastic, dau peste doi braconieri care pescuiesc ilegal folosind un dispozitiv electric, aşa că acum copiii au o misiune importantă.

Toate proiecţiile din secţiunile Filme noi şi Filme pentru copii vor avea loc la cinematograful Cineplex Loteanu, folosit pentru prima dată de ZFR.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Celelalte secţiuni tradiţionale de la ZFR Chişinău, şi anume FocusRetroScurtmetraje studenţeşti şi Masterclass, vor fi anunţate în curând, împreună cu programul complet.

La fel ca anul trecut, ZFR va merge pe parcursul lunii octombrie şi în alte cinci oraşe din Republica Moldova – Bălţi, Soroca, Nisporeni, Călăraşi şi Cahul, unde vor fi prezentate câteva dintre filmele din selecţia de la Chişinău. Data şi programul pentru fiecare dintre cele cinci oraşe vor fi anunţate la încheierea ediţiei din capitală.

ZFR Chişinău este un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi ALTERNATIVE CINEMA din Republica Moldova și casa de producţie ROVA FILM din România.

Proiectul este realizat cu sprijinul: Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Uniunii Cineaştilor din România.

Parteneri: Arhiva Naţională de Filme din România, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” de la Bucureşti și DACIN SARA.

Sponsori: Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Balkan Pharmaceuticals, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, HaiKuTaTa, Raquette.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Prime TV, Diez, Moldova.org, Agora, Ziarul de Gardă, Ziarul Național, Realitatea TV, RLive, RLiveTV, Bani.md, Vocea Basarabiei, Noroc TV, Radio Chișinău, Radio Noroc, Radio Zum, Alo Capitala, Deschide.md, Ea.md, Moldpres, Tezaur TV.

 

 

 

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.