FOTO, VIDEO Filme româneşti premiate la Cannes, Veneţia şi San Sebastian, la a opta ediţie a ZFR Chişinău

22 Aug. 2022, 09:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Aug. 2022, 09:25 // Actual //  bani.md

Cele mai noi producţii româneşti, premiate la festivalurile de la Cannes, Veneţia şi San Sebastian, vor putea fi văzute la a opta ediţie a evenimentului cinematografic de tradiţie Zilele Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc în perioada 22-25 septembrie. În premieră, ZFR Chişinău se va desfăşura în două cinematografe – Cineplex Loteanu şi Cinema Odeon.

Ca şi până acum, intrarea la toate evenimentele va fi liberă, iar proiecţiile vor fi însoţite de discuţii cu numeroşii cineaşti invitaţi – regizori, actori, producători, directori de imagine şi critici. ZFR îşi continuă misiunea de a conecta Chişinăul, prin cinematografia română, la circuitul marilor festivaluri.

Astfel, timp de patru zile, în secţiunea Filme noi, cea mai consistentă din program, publicul de la Chişinău va putea să vadă şapte pelicule din ultimul an. Este vorba de cele mai de succes producţii româneşti recente, selectate la cele mai importante festivaluri şi prezentate în premieră în Republica Moldova la ZFR.

În acest an, majoritatea filmelor noi din selecţia ZFR Chişinău sunt realizate de o nouă generaţie de cineaşti, formată deopotrivă din regizori şi regizoare, care vin cu subiecte şi stiluri extrem de diferite şi de provocatoare.

“Metronom” (2022), premiat pentru regie în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, va închide ediţia din acest an a ZFR. Proiecţia va avea loc în prezenţa regizorului Alexandru Belc. Filmul spune povestea a doi liceeni care se iubesc şi scriu scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă, în timp ce Ţiriac şi Năstase joacă Finala Cupei Davis la tenis împotriva Americii în 1972. Când băiatul primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu familia, cei doi tineri ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.

“Crai nou” (2021), debutul regizoarei Alina Grigore, are în prim-plan o tânără care se zbate să urmeze studii superioare și să scape de violența bărbaţilor din familia sa disfuncțională. Filmul a câştigat anul trecut premiul cel mare, Scoica de Aur, la Festivalul de la San Sebastian şi va fi proiectat la Chişinău în prezenţa producătoarei Gabriela Suciu şi a directorului de imagine Adrian Pădureţu.

De la San Sebastian, unde a fost inclus în secţiunea competiţională New Directors, vine şi “Marocco” (2021), al doilea lungmetraj regizat de Emanuel Pârvu. Filmul, care a fost selectat anul acesta şi în competiția internaţională de la TIFF, urmărește destinele a două iubiri ce ajung în situații de viață și de moarte, ca urmare a neîncrederii.

Emanuel Pârvu va fi unul din invitaţii speciali ai ediţiei şi va fi prezent la Chişinău atât pentru proiecţia “Marocco”, cât şi pentru filmul “Miracol” (2021), unde are unul din rolurile principale. Regizat de Bogdan George Apetri şi proiectat anul trecut în competiţia Orizzonti a Festivalului de la Veneţia, thrillerul psihologic „Miracol” este împărțit în două capitole. În centru stă povestea unei tinere călugărițe care părăsește temporar mănăstirea pentru a rezolva o problemă urgentă. Drumul de întoarcere îi rezervă însă o soartă neaşteptată, iar ancheta unui inspector de poliţie dezvăluie indicii care conduc spre un posibil miracol.

Tot de la Festivalul de la Veneţia, unde a fost inclus în secţiunea Giornate degli Autori şi unde a câştigat premiul pentru cel mai bun debut, vine şi “Imaculat” (2021), realizat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark. Filmul are ca protagonistă o fată de 18 ani care ajunge într-o clinică de dezintoxicare pentru a scăpa de dependenţa de heroină şi unde inocența ei o salvează de avansurile bărbaților din interior. Admirată și ocrotită de toți, tânăra se bucură de atenție, până când află că orice tratament special are și un preț. Regizoarea Monica Stan va sta de vorbă cu publicul de la Chişinău la finalul proiecţiei.

Proiectat în 2021 în premieră mondială la Festivalul de la Salonic şi inclus anul acesta în competiţia internaţională de la TIFF, “Balaur” (2021) este debutul lui Octav Chelaru, regizor care va fi de asemenea prezent la ZFR. Filmul are în prim-plan o profesoară de religie şi soţie de preot, care începe o relaţie amoroasă cu un elev de 16 ani, fapt ce riscă să îi dea viaţa peste cap.

Debutul în ficţiune al regizorului Ştefan Constantinescu“Om Câine” (2022), are ca protagonist un bărbat care, în plină pandemie de coronavirus, revine în România de la muncă din Suedia cu bănuieli legate de infidelitatea soţiei. Filmul a avut premiera mondială la ediţia din acest an a Festivalului de la Göteborg.

De asemenea, programul va cuprinde şi un film dedicat copiilor. Astfel, publicul tânăr va putea să vadă “Străjerii Deltei” (2021), un film de aventuri realizat de Liviu Mărghidan. Mai mulţi copii îşi petrec vacanţa de vară într-o tabără din Delta Dunării, unde învaţă cum să supravieţuiască în sălbăticie. Într-o zi, în timp ce curăţă apele Deltei de sticle de plastic, dau peste doi braconieri care pescuiesc ilegal folosind un dispozitiv electric, aşa că acum copiii au o misiune importantă.

Toate proiecţiile din secţiunile Filme noi şi Filme pentru copii vor avea loc la cinematograful Cineplex Loteanu, folosit pentru prima dată de ZFR.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Celelalte secţiuni tradiţionale de la ZFR Chişinău, şi anume FocusRetroScurtmetraje studenţeşti şi Masterclass, vor fi anunţate în curând, împreună cu programul complet.

La fel ca anul trecut, ZFR va merge pe parcursul lunii octombrie şi în alte cinci oraşe din Republica Moldova – Bălţi, Soroca, Nisporeni, Călăraşi şi Cahul, unde vor fi prezentate câteva dintre filmele din selecţia de la Chişinău. Data şi programul pentru fiecare dintre cele cinci oraşe vor fi anunţate la încheierea ediţiei din capitală.

ZFR Chişinău este un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi ALTERNATIVE CINEMA din Republica Moldova și casa de producţie ROVA FILM din România.

Proiectul este realizat cu sprijinul: Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Uniunii Cineaştilor din România.

Parteneri: Arhiva Naţională de Filme din România, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” de la Bucureşti și DACIN SARA.

Sponsori: Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Balkan Pharmaceuticals, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, HaiKuTaTa, Raquette.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Prime TV, Diez, Moldova.org, Agora, Ziarul de Gardă, Ziarul Național, Realitatea TV, RLive, RLiveTV, Bani.md, Vocea Basarabiei, Noroc TV, Radio Chișinău, Radio Noroc, Radio Zum, Alo Capitala, Deschide.md, Ea.md, Moldpres, Tezaur TV.

 

 

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.