Frăția energetică! Ce companii din România scapă Republica Moldova de întuneric

Urmare a crizei energetice în care s-a pomenit Republica Moldova urmare a reducerilor livrărilor de către Centrala de la Cuciurgan, Chișinăul își asigur necesarul de curent din România.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Ministerul Infrastructurii susține că în prezent Republica Moldova importă 100 MW de la Hidroelectrica și 35 MW de la Nuclearelectrica (doar noaptea) și 50 MW de la OMV Petrom. Aceste valori variază și se pot modifica începând cu luna noiembrie.

Potrivit datelor operative de la Moldelectrica, la ora 16:49 importurile de energie electrică din România constituiau 272 MW/h.

Autoritățile susțin că riscul deconectărilor de energie rămâne urmare a deficitul de energie din rețeaua energetică a Republicii Moldova.

„Producția locală de energie electrică este de 10%, iar deficitul în prezent este de 7%. Deficitul este procurat din România prin contractele de avarie”, declară ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

În prezent, Republica Moldova achiziționează 30% din necesarul de curent din România la un preț de 90 euro MW/h, 50% este acoperit de Centrala de la Cuciurgan, iar 10% din producția internă de le CET-uri.

Ministrul a făcut apel repetat către administratorii blocurilor de locuit „să facă un efort pentru a reduce consumul în orele de vârf”.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.