Frăția energetică! Ce companii din România scapă Republica Moldova de întuneric

Urmare a crizei energetice în care s-a pomenit Republica Moldova urmare a reducerilor livrărilor de către Centrala de la Cuciurgan, Chișinăul își asigur necesarul de curent din România.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Ministerul Infrastructurii susține că în prezent Republica Moldova importă 100 MW de la Hidroelectrica și 35 MW de la Nuclearelectrica (doar noaptea) și 50 MW de la OMV Petrom. Aceste valori variază și se pot modifica începând cu luna noiembrie.

Potrivit datelor operative de la Moldelectrica, la ora 16:49 importurile de energie electrică din România constituiau 272 MW/h.

Autoritățile susțin că riscul deconectărilor de energie rămâne urmare a deficitul de energie din rețeaua energetică a Republicii Moldova.

„Producția locală de energie electrică este de 10%, iar deficitul în prezent este de 7%. Deficitul este procurat din România prin contractele de avarie”, declară ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

În prezent, Republica Moldova achiziționează 30% din necesarul de curent din România la un preț de 90 euro MW/h, 50% este acoperit de Centrala de la Cuciurgan, iar 10% din producția internă de le CET-uri.

Ministrul a făcut apel repetat către administratorii blocurilor de locuit „să facă un efort pentru a reduce consumul în orele de vârf”.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.