Frăția energetică! Ce companii din România scapă Republica Moldova de întuneric

Urmare a crizei energetice în care s-a pomenit Republica Moldova urmare a reducerilor livrărilor de către Centrala de la Cuciurgan, Chișinăul își asigur necesarul de curent din România.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Ministerul Infrastructurii susține că în prezent Republica Moldova importă 100 MW de la Hidroelectrica și 35 MW de la Nuclearelectrica (doar noaptea) și 50 MW de la OMV Petrom. Aceste valori variază și se pot modifica începând cu luna noiembrie.

Potrivit datelor operative de la Moldelectrica, la ora 16:49 importurile de energie electrică din România constituiau 272 MW/h.

Autoritățile susțin că riscul deconectărilor de energie rămâne urmare a deficitul de energie din rețeaua energetică a Republicii Moldova.

„Producția locală de energie electrică este de 10%, iar deficitul în prezent este de 7%. Deficitul este procurat din România prin contractele de avarie”, declară ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

În prezent, Republica Moldova achiziționează 30% din necesarul de curent din România la un preț de 90 euro MW/h, 50% este acoperit de Centrala de la Cuciurgan, iar 10% din producția internă de le CET-uri.

Ministrul a făcut apel repetat către administratorii blocurilor de locuit „să facă un efort pentru a reduce consumul în orele de vârf”.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.