Frăția energetică! Ce companii din România scapă Republica Moldova de întuneric

Urmare a crizei energetice în care s-a pomenit Republica Moldova urmare a reducerilor livrărilor de către Centrala de la Cuciurgan, Chișinăul își asigur necesarul de curent din România.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Ministerul Infrastructurii susține că în prezent Republica Moldova importă 100 MW de la Hidroelectrica și 35 MW de la Nuclearelectrica (doar noaptea) și 50 MW de la OMV Petrom. Aceste valori variază și se pot modifica începând cu luna noiembrie.

Potrivit datelor operative de la Moldelectrica, la ora 16:49 importurile de energie electrică din România constituiau 272 MW/h.

Autoritățile susțin că riscul deconectărilor de energie rămâne urmare a deficitul de energie din rețeaua energetică a Republicii Moldova.

„Producția locală de energie electrică este de 10%, iar deficitul în prezent este de 7%. Deficitul este procurat din România prin contractele de avarie”, declară ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

În prezent, Republica Moldova achiziționează 30% din necesarul de curent din România la un preț de 90 euro MW/h, 50% este acoperit de Centrala de la Cuciurgan, iar 10% din producția internă de le CET-uri.

Ministrul a făcut apel repetat către administratorii blocurilor de locuit „să facă un efort pentru a reduce consumul în orele de vârf”.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.