Frăția energetică! Ce companii din România scapă Republica Moldova de întuneric

Urmare a crizei energetice în care s-a pomenit Republica Moldova urmare a reducerilor livrărilor de către Centrala de la Cuciurgan, Chișinăul își asigur necesarul de curent din România.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Ministerul Infrastructurii susține că în prezent Republica Moldova importă 100 MW de la Hidroelectrica și 35 MW de la Nuclearelectrica (doar noaptea) și 50 MW de la OMV Petrom. Aceste valori variază și se pot modifica începând cu luna noiembrie.

Potrivit datelor operative de la Moldelectrica, la ora 16:49 importurile de energie electrică din România constituiau 272 MW/h.

Autoritățile susțin că riscul deconectărilor de energie rămâne urmare a deficitul de energie din rețeaua energetică a Republicii Moldova.

„Producția locală de energie electrică este de 10%, iar deficitul în prezent este de 7%. Deficitul este procurat din România prin contractele de avarie”, declară ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

În prezent, Republica Moldova achiziționează 30% din necesarul de curent din România la un preț de 90 euro MW/h, 50% este acoperit de Centrala de la Cuciurgan, iar 10% din producția internă de le CET-uri.

Ministrul a făcut apel repetat către administratorii blocurilor de locuit „să facă un efort pentru a reduce consumul în orele de vârf”.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.