Fugarul Șor, pus la respect: Văleu! Și-a amintit de grijile oamenilor. Să întoarcă miliardul furat acum 7 ani

Partidul Șor a fost apostrofat după ce a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, în contextul crizei gazului și a scumpirilor.

Potrivit deputatului PAS, Dumitru Alaiba, brusc cei de la Partidul Șor și-au amintit de grijile oamenilor și propun soluții de depășire a crizei. „Văleu!”

Să întoarcă miliardul furat 7 ani în urmă. Ne-ar ajunge de compensații pentru creșterea tarifelor, iar de restul banilor am instala suficiente fotovoltaice ca să nu mai avem nevoie să importăm electricitate. Chiar și după asta, ne-ar mai rămâne jumate din bani”, a menționat Alaiba.

În opinia lui Alaiba, „noi am mai trecut prin crize, dar mai toate au fost „de import”. Fie embargouri, fie crize regionale sau mondiale, din urma cărora am avut de suferit. Furtul miliardului a cauzat prima și unica criză economică internă. Am pierdut cel puțin doi ani prielnici pentru creștere. Din cauza hoților miliardului”.

Să întoarcă ce au furat, după care să vină cu alte propuneri”, a spus Alaiba.

Fracțiunea Partidului „Șor”, astăzi, a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, în contextul crizei gazului și a scumpirilor. Cei de la „Șor” vor să fie creată o comisie specială, care caute soluții pentru criza energetică și să adopte măsuri în vederea compensării facturilor pentru energie.

Totodată, reprezentanții celei mai mici fracțiuni parlamentare își propun să inițieze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Gavrilița.

Ilan Șor este unul din principalii învinuiţi în dosarul „furtul miliardului”, când între 2012-2015, circa un miliard de dolari a fost sustras din sistemul bancar al țării. La fel, partidul este lider şi la capitolul candidaților cu dosare penale. Pe parcursul ultimilor ani, formaţiunea a fost implicată la vedere în coruperea deputaţilor şi alegătorilor, discurs de ură şi manifestări agresive faţă de oponenţii politici şi jurnalişti.

#miliard #partid #Sor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.