Fumul accizelor se ridică, dar banii nu se văd! UE cere Moldovei să închidă robinetul evaziunii

Republica Moldova a făcut pași importanți în apropierea legislației fiscale de standardele Uniunii Europene, însă are în continuare restanțe la accize, taxe energetice și aplicarea directivelor împotriva evaziunii fiscale, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind extinderea.

Documentul notează că, în iunie 2025, au fost introduse în Codul fiscal prevederi privind mecanismul de taxare inversă a TVA-ului pentru comerțul cu energie electrică și gaze naturale, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Aceste modificări vor simplifica operațiunile comercianților și furnizorilor, eliminând sarcina administrativă privind plata și rambursarea TVA.

În prezent, Moldova aplică o cotă standard de TVA de 20%, cote reduse de 8% și o serie de scutiri și restituiri parțial armonizate cu acquis-ul comunitar.

În domeniul accizelor, Guvernul a aprobat în iunie 2025 un proiect de lege pentru alinierea parțială la directivele UE privind regimul, structura și nivelul accizelor la produsele din tutun și alcool, însă ratele accizelor pentru produsele din tutun nu sunt încă conforme cu normele europene. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în armonizarea accizelor pentru produsele energetice.

Bruxellesul recomandă Moldovei să accelereze implementarea sistemelor electronice europene de control și urmărire a mărfurilor accizabile — Excise Movement and Control System (EMCS) și SEED, registrul electronic al operatorilor economici autorizați să comercializeze aceste produse.

În aprilie 2025, Guvernul a aprobat un regulament privind sistemul de urmărire și trasabilitate a produselor din tutun, inspirat din Directiva europeană privind tutunul. Acesta urmează să intre în vigoare în 2026 și va permite combaterea mai eficientă a contrabandei și creșterea veniturilor bugetare.

În ceea ce privește impozitele directe, Moldova menține un impozit unic pe venit de 12% pentru persoane fizice și juridice, respectiv 7% pentru regimurile speciale, cum ar fi parcurile IT și zonele economice libere. Țara trebuie însă să se alinieze directivelor europene privind fuziunile, reorganizările transfrontaliere și companiile mamă-filiale, precum și la Directiva privind combaterea evitării plății impozitelor (ATAD).

Deși Moldova este membră a Cadrului Inclusiv OCDE pentru combaterea erodării bazei fiscale (BEPS), nu a implementat încă impozitul minim global pentru grupurile multinaționale. Un plan de acțiune pentru implementarea standardelor BEPS este în curs de elaborare.

Pe partea administrativă, Serviciul Fiscal de Stat continuă să aplice Programul anual de conformare a contribuabililor pentru 2025, concentrat pe sectoare cu risc ridicat – comerț, construcții, producție și retail. Totodată, un Program de dezvoltare IT pentru perioada 2025–2027, care urmărește interconectarea cu sistemele fiscale europene, este finalizat, dar nu a fost încă aprobat de Guvern.

UE subliniază că digitalizarea administrației fiscale, automatizarea controalelor și extinderea cooperării internaționale sunt condiții-cheie pentru ca Moldova să atingă standarde europene de transparență și eficiență fiscală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #taxe #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.