Furnalele lui Krasnoselski topesc fierul Europei încă o lună! Gigantul metalifer îneacă Rîbnița în fum negru

Uzina metalurgică de la Rîbnița a primit autorizație de mediu până la sfârșitul lunii ianuarie.

Comisia Situații Excepționale a prelungit, până la 31 ianuarie 2023, termenul de valabilitate a Autorizației de mediu privind gestionarea deşeurilor și a Autorizației de emisie a poluanților în atmosferă de la surse fixe, eliberată pentru SATD „Uzina Metalurgică Moldovenească”.

Conducerea uzinei a solicitat autorizație de mediu pentru o perioadă de cinci ani, potrivit spuselor ministrului Mediului, Rodica Iordanov.

Potrivit ministrului, autoritățile Republicii Moldova au acces le uzină și verifică dacă sunt respectate normele de mediu.

La începutul lunii decembrie autoritățile Republicii Moldova au acordat autorizație de mediu Uzinei Metalurgice pentru o lună, după ce Cuciurganul a reluat livrările de curent în schimbul celor 5,7 mil. metri cubi de gaz.

Acordarea autorizației de mediu Uzinei Metalurgice de la Rîbnița este folosită ca monedă de schimb pentru livrarea energiei electrice Republicii Moldova de către Centrala de la Cuciurgan. Asta a și fost motivul pentru care ar fi demisionat fostul ministru al Mediului, Iuliana Cantaragiu care s-a opus acordării autorizației de mediu din motiv că uzina nu întrunește toate condițiile.

Fierul vechi este adus din UE, iar o parte colectat din partea dreaptă a Nistrului de către compania de stat Metalferos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Rîbnița #uzina #autorizatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.