Gavrilița bate cu pumnul în masă! Cere explicații cu privire la scumpirea uleiului

Prim-ministra, Natalia Gavrilița, este indignată de faptul că uleiul continuă să se scumpească. Asta, în condițiile în care producătorul a anunțat că prețurile vor rămâne neschimbate. Gavrilița a declarat, la ședința de astăzi a Guvernului, că primește semnale din teritoriu că prețul uleiului continuă să crească, scrie realitatea.md.

„În continuare vedem o creștere de prețuri. Pentru mine exista această precocupare când aud că o companie face o conferință de presă și spune că nu se va scumpi. Trebuie să vedem unde se rupe lanțul. Noi avem un comitet unde discutăm despre prețuri și aș vrea să reanimăm lucrul acestui comitet. Să adaugam ANSA și sa facem un mecanism să vedem datele în practică”, a declarat Natalia Gavrilița.

La începutul verii, CSE a inclus uleiul în lista produselor social-importante. Astfel, producătorii și realizatorii au dreptul la un adaos comercial limitat în prețul de vânzare. De atunci, fabrica de ulei din Bălți încasează 29 de lei pentru litrul de ulei, iar pe rafturile magazinelor acesta se vinde cu cel mult 35 de lei.

#ulei #monopol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.