Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor de livrare dacă Occidentul plafonează prețul gazelor

Kremlinul a anunţat marţi că gigantul rus Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor sale de livrare dacă statele occidentale implementează un plafon de preţ pentru gazul rusesc, transmite Reuters.

Liderii grupului celor şapte state puternic industralizate (G7) au fost de acord să analizeze introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, pentru a limita fluxul de bani spre Rusia.

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi limitarea profiturilor generate de Rusia ca urmare a creşterii preţurilor la energie au devenit principalele subiecte de discuţie pentru liderii din G7.

Oficialii occidentali spun că vor să încurajeze vânzările de petrol rusesc la un nivel uşor peste costurile de producţie, pentru a se asigura că beneficiile Rusiei sunt reduse, în timp ce este menţinută producţia, dar detaliile finale încă nu au fost anunţate.

„Depinde de direcţie, depinde de deciziile luate de Gazprom. Probabil, ei ar putea pune problema schimbării actualelor condiţii din contracte, a schimbării preţului”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre ideea plafonării preţului gazului.

Peskov nu a precizat dacă schimbările ar putea duce la alinierea contractelor cu propusa plafonare, sau revizuirea lor integrală.

Oficialii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Întrebat cum ar putea afecta bugetul statului introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, Peskov a oferit un răspuns nu prea clar.

„Încă nu ştim despre ce este vorba…Conform constituţiei noastre, Rusia este un stat social, îndeplinirea tuturor obligaţiilor noastre sociale este prioritatea principală”.

Rusia are ca obiectiv un deficit bugetar de 2% din PIB anul acesta, după ce a majorat sprijinul acordat gospodăriilor şi companiilor pentru a compensa efectele sancţiunilor. Chiar cu acest deficit proiectat, Moscova are nevoie de un preţ al barilului de petrol de 100 de dolari anul acesta pentru a echilibra bugetul, conform economistului Natalia Orlova, de la Alfa Bank.

#planfonare pret #contracte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.