Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor de livrare dacă Occidentul plafonează prețul gazelor

Kremlinul a anunţat marţi că gigantul rus Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor sale de livrare dacă statele occidentale implementează un plafon de preţ pentru gazul rusesc, transmite Reuters.

Liderii grupului celor şapte state puternic industralizate (G7) au fost de acord să analizeze introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, pentru a limita fluxul de bani spre Rusia.

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi limitarea profiturilor generate de Rusia ca urmare a creşterii preţurilor la energie au devenit principalele subiecte de discuţie pentru liderii din G7.

Oficialii occidentali spun că vor să încurajeze vânzările de petrol rusesc la un nivel uşor peste costurile de producţie, pentru a se asigura că beneficiile Rusiei sunt reduse, în timp ce este menţinută producţia, dar detaliile finale încă nu au fost anunţate.

„Depinde de direcţie, depinde de deciziile luate de Gazprom. Probabil, ei ar putea pune problema schimbării actualelor condiţii din contracte, a schimbării preţului”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre ideea plafonării preţului gazului.

Peskov nu a precizat dacă schimbările ar putea duce la alinierea contractelor cu propusa plafonare, sau revizuirea lor integrală.

Oficialii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Întrebat cum ar putea afecta bugetul statului introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, Peskov a oferit un răspuns nu prea clar.

„Încă nu ştim despre ce este vorba…Conform constituţiei noastre, Rusia este un stat social, îndeplinirea tuturor obligaţiilor noastre sociale este prioritatea principală”.

Rusia are ca obiectiv un deficit bugetar de 2% din PIB anul acesta, după ce a majorat sprijinul acordat gospodăriilor şi companiilor pentru a compensa efectele sancţiunilor. Chiar cu acest deficit proiectat, Moscova are nevoie de un preţ al barilului de petrol de 100 de dolari anul acesta pentru a echilibra bugetul, conform economistului Natalia Orlova, de la Alfa Bank.

#planfonare pret #contracte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.