Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor de livrare dacă Occidentul plafonează prețul gazelor

Kremlinul a anunţat marţi că gigantul rus Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor sale de livrare dacă statele occidentale implementează un plafon de preţ pentru gazul rusesc, transmite Reuters.

Liderii grupului celor şapte state puternic industralizate (G7) au fost de acord să analizeze introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, pentru a limita fluxul de bani spre Rusia.

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi limitarea profiturilor generate de Rusia ca urmare a creşterii preţurilor la energie au devenit principalele subiecte de discuţie pentru liderii din G7.

Oficialii occidentali spun că vor să încurajeze vânzările de petrol rusesc la un nivel uşor peste costurile de producţie, pentru a se asigura că beneficiile Rusiei sunt reduse, în timp ce este menţinută producţia, dar detaliile finale încă nu au fost anunţate.

„Depinde de direcţie, depinde de deciziile luate de Gazprom. Probabil, ei ar putea pune problema schimbării actualelor condiţii din contracte, a schimbării preţului”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre ideea plafonării preţului gazului.

Peskov nu a precizat dacă schimbările ar putea duce la alinierea contractelor cu propusa plafonare, sau revizuirea lor integrală.

Oficialii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Întrebat cum ar putea afecta bugetul statului introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, Peskov a oferit un răspuns nu prea clar.

„Încă nu ştim despre ce este vorba…Conform constituţiei noastre, Rusia este un stat social, îndeplinirea tuturor obligaţiilor noastre sociale este prioritatea principală”.

Rusia are ca obiectiv un deficit bugetar de 2% din PIB anul acesta, după ce a majorat sprijinul acordat gospodăriilor şi companiilor pentru a compensa efectele sancţiunilor. Chiar cu acest deficit proiectat, Moscova are nevoie de un preţ al barilului de petrol de 100 de dolari anul acesta pentru a echilibra bugetul, conform economistului Natalia Orlova, de la Alfa Bank.

#planfonare pret #contracte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.