Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor de livrare dacă Occidentul plafonează prețul gazelor

Kremlinul a anunţat marţi că gigantul rus Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor sale de livrare dacă statele occidentale implementează un plafon de preţ pentru gazul rusesc, transmite Reuters.

Liderii grupului celor şapte state puternic industralizate (G7) au fost de acord să analizeze introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, pentru a limita fluxul de bani spre Rusia.

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi limitarea profiturilor generate de Rusia ca urmare a creşterii preţurilor la energie au devenit principalele subiecte de discuţie pentru liderii din G7.

Oficialii occidentali spun că vor să încurajeze vânzările de petrol rusesc la un nivel uşor peste costurile de producţie, pentru a se asigura că beneficiile Rusiei sunt reduse, în timp ce este menţinută producţia, dar detaliile finale încă nu au fost anunţate.

„Depinde de direcţie, depinde de deciziile luate de Gazprom. Probabil, ei ar putea pune problema schimbării actualelor condiţii din contracte, a schimbării preţului”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre ideea plafonării preţului gazului.

Peskov nu a precizat dacă schimbările ar putea duce la alinierea contractelor cu propusa plafonare, sau revizuirea lor integrală.

Oficialii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Întrebat cum ar putea afecta bugetul statului introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, Peskov a oferit un răspuns nu prea clar.

„Încă nu ştim despre ce este vorba…Conform constituţiei noastre, Rusia este un stat social, îndeplinirea tuturor obligaţiilor noastre sociale este prioritatea principală”.

Rusia are ca obiectiv un deficit bugetar de 2% din PIB anul acesta, după ce a majorat sprijinul acordat gospodăriilor şi companiilor pentru a compensa efectele sancţiunilor. Chiar cu acest deficit proiectat, Moscova are nevoie de un preţ al barilului de petrol de 100 de dolari anul acesta pentru a echilibra bugetul, conform economistului Natalia Orlova, de la Alfa Bank.

#planfonare pret #contracte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.