Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor de livrare dacă Occidentul plafonează prețul gazelor

Kremlinul a anunţat marţi că gigantul rus Gazprom ar putea căuta să schimbe condiţiile contractelor sale de livrare dacă statele occidentale implementează un plafon de preţ pentru gazul rusesc, transmite Reuters.

Liderii grupului celor şapte state puternic industralizate (G7) au fost de acord să analizeze introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, pentru a limita fluxul de bani spre Rusia.

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi limitarea profiturilor generate de Rusia ca urmare a creşterii preţurilor la energie au devenit principalele subiecte de discuţie pentru liderii din G7.

Oficialii occidentali spun că vor să încurajeze vânzările de petrol rusesc la un nivel uşor peste costurile de producţie, pentru a se asigura că beneficiile Rusiei sunt reduse, în timp ce este menţinută producţia, dar detaliile finale încă nu au fost anunţate.

„Depinde de direcţie, depinde de deciziile luate de Gazprom. Probabil, ei ar putea pune problema schimbării actualelor condiţii din contracte, a schimbării preţului”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre ideea plafonării preţului gazului.

Peskov nu a precizat dacă schimbările ar putea duce la alinierea contractelor cu propusa plafonare, sau revizuirea lor integrală.

Oficialii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Întrebat cum ar putea afecta bugetul statului introducerea unui plafon de preţ pentru gazul şi petrolul rusesc, Peskov a oferit un răspuns nu prea clar.

„Încă nu ştim despre ce este vorba…Conform constituţiei noastre, Rusia este un stat social, îndeplinirea tuturor obligaţiilor noastre sociale este prioritatea principală”.

Rusia are ca obiectiv un deficit bugetar de 2% din PIB anul acesta, după ce a majorat sprijinul acordat gospodăriilor şi companiilor pentru a compensa efectele sancţiunilor. Chiar cu acest deficit proiectat, Moscova are nevoie de un preţ al barilului de petrol de 100 de dolari anul acesta pentru a echilibra bugetul, conform economistului Natalia Orlova, de la Alfa Bank.

#planfonare pret #contracte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România și Italia au fost printre primele state din Uniunea Europeană care au introdus, de la 1 ianuarie 2026, taxe logistice pentru coletele cu valoare redusă venite din afara blocului comunitar, în special cele comandate prin platforme precum Temu și Shein. În România taxa este de 25 de lei românești (circa 5 euro) pe colet sub 150 de euro, iar în Italia este de 2 euro pe colet, scrie adevărul.ro.

Autoritățile au estimat inițial că măsura va genera încasări importante — de exemplu, guvernul italian anticipa până la 122 milioane de euro în 2026 și 245 milioane de euro în 2027 din taxa aplicată coletelor mici care intră în Italia.

În practică, însă, aceste venituri nu se materializează așa cum era așteptat, pentru că firmele de comerț online își reorganizează logistica. Unele au început să își deschidă depozite în state membre ale UE care nu percep taxe similare, precum Polonia sau Ungaria. Astfel, bunurile intră prin alt stat în piața comunitară, evitând taxele naționale pentru coletele sub 150 de euro. O dată importate legal prin altă țară, acestea pot fi redistribuite liber în UE fără plata taxei de 25 de lei sau 2 euro.

Reprezentanții industriei de curierat din România au tras un semnal de alarmă că România ar putea pierde sume importante la buget dacă nu creează condiții favorabile pentru deschiderea acestor depozite logistice, dar și că economia locală ar rămâne fără oportunități de investiții.

În Italia, operatorii logistici și aeroportuarii raportează deja efecte negative: numărul coletelor mici sosite direct din afara UE a scăzut semnificativ după introducerea taxei, iar cel puțin 30 de zboruri cargo care anterior aterizau la hub-ul de la Milano Malpensa — responsabil pentru aproximativ 60% din traficul de marfă aeriană — au fost redirecționate către alte aeroporturi din UE (Liège, Amsterdam, Budapesta), pentru a evita taxa.

La nivelul întregii Uniuni Europene, o reglementare unitară pentru taxarea coletelor cu valoare redusă a fost aprobată și urmează să fie aplicată de la 1 iulie 2026, când se va introduce o taxă vamală standard de 3 euro pentru coletele mici din afara UE. Până atunci, diferențele dintre sistemele naționale rămân o provocare, iar încasările efective din taxele logistice ar putea fi mult sub estimările inițiale ale guvernelor.

Precizăm că și autoritățile de la Chișinău intenționează din vara anului curent să aplice taxe pentru coletele din străinătate, valoarea cărora nu ajunge la 150 de euro.