Gazprom „scrâșnește din dinți” că Moldova a utilizat bani din buget pentru plata datoriei

Concernul rus Gazprom se arată îngrijorat de faptul că Moldova a folosit fonduri bugetare pentru a stinge restanțele la plata pentru consumul de gaz. „Faptul că au fost necesare fonduri bugetare pentru a plăti pentru gaze semnalează probleme sistemice în sectorul energetic al Republicii Moldova. Situația cu neplata gazelor se poate repeta”, a spus reprezentantul oficial al Gazprom Serghei Kuprianov, citat de tass.ru.

Reprezentantul concernului rus confirmă că gazele au fost achite, doar că administrația companiei este îngrijorată că problema cu neplata gazelor s-ar putea repeta.

De-a lungul acestei săptămâni, autoritățile moldovenești au raportat public cum salvează țara și coordonează alocarea de bani pentru a plăti restanțele către Gazprom. Nu este nimic eroic în asta. Efectuarea plăților conform prevederilor contractuale este firească”, a mai spus Kuprianov.

Executivul a aprobat în ședința ad-hoc de astăzi proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați vor fi utilizați de compania de stat Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#datorie #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotaţiile petrolului au crescut joi cu aproximativ 3%, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele cinci luni, în timp ce pieţele se tem că un eventual atac al Statelor Unite asupra Iranului, unul dintre cei mai mari producători ai OPEC, ar putea perturba oferta globală, relatează Reuters.

Preţul petrolului Brent a urcat cu 2,10 dolari (3,1%), la 70,50 dolari barilul, iar WTI a avansat cu 2,09 dolari (3,3%), la 65,30 dolari.

Ambele repere au intrat în teritoriu tehnic supracumpărat, Brent fiind în drum spre cel mai ridicat nivel din 31 iulie, iar WTI spre cel mai ridicat nivel din 26 septembrie.

Surse americane au declarat că preşedintele Donald Trump analizează opţiuni care includ lovituri ţintite împotriva forţelor de securitate iraniene, în contextul în care SUA ar dori să creeze condiţii pentru o posibilă schimbare de regim, după reprimarea violentă a protestelor din Iran de la începutul lunii.

”Grija imediată a pieţei este dauna colaterală dacă Iranul loveşte ţările vecine sau, mai grav, dacă închide Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează 20 de milioane de barili pe zi”, a spus analistul PVM John Evans.

Iranul este al treilea mare producător OPEC, după Arabia Saudită şi Irak, potrivit EIA. În paralel, miniştrii de Externe ai UE au adoptat noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Analiștii au estimat că tensiunile au adăugat ”o primă geopolitică” de 3–4 dolari pe baril, iar escaladarea ar putea împinge Brent spre 72 de dolari în următoarele trei luni.