Gazprom „scrâșnește din dinți” că Moldova a utilizat bani din buget pentru plata datoriei

Concernul rus Gazprom se arată îngrijorat de faptul că Moldova a folosit fonduri bugetare pentru a stinge restanțele la plata pentru consumul de gaz. „Faptul că au fost necesare fonduri bugetare pentru a plăti pentru gaze semnalează probleme sistemice în sectorul energetic al Republicii Moldova. Situația cu neplata gazelor se poate repeta”, a spus reprezentantul oficial al Gazprom Serghei Kuprianov, citat de tass.ru.

Reprezentantul concernului rus confirmă că gazele au fost achite, doar că administrația companiei este îngrijorată că problema cu neplata gazelor s-ar putea repeta.

De-a lungul acestei săptămâni, autoritățile moldovenești au raportat public cum salvează țara și coordonează alocarea de bani pentru a plăti restanțele către Gazprom. Nu este nimic eroic în asta. Efectuarea plăților conform prevederilor contractuale este firească”, a mai spus Kuprianov.

Executivul a aprobat în ședința ad-hoc de astăzi proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați vor fi utilizați de compania de stat Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#datorie #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.