Germania vrea să se desprindă de gazul rusesc. E pe cale să semneze acorduri cu un furnizor din Qatar

Germania caută să se desprindă de gazul furnizat din Rusia. Astfel, companiile germane de utilități sunt pe cale să semneze un contract pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) cu o companie din Qatar, scrie Reuters.

Companiile germane de utilități RWE și Uniper sunt pe cale să încheie acorduri pe termen lung pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) din proiectul North Field Expansion din Qatar pentru a contribui la înlocuirea gazului rusesc, potrivit unor surse anonime.

Însă discuțiile dintre cele două păți nu au decurs fără divergențe, acestea având probleme în ceea ce privește condițiile cheie din contract, cum ar fi durata contractelor și prețurile.

Germania vrea să cumpere gaz natural din Qatar

Cu toate acestea, se așteaptă să se ajungă la un acord comun între Germania și Qatar.

Germania își propune să înlocuiască toate importurile de energie din Rusia până la jumătatea anului 2024. Efortul este cu atât mai semnificativ cu cât țara se bazează în mare parte pe gazele naturale pentru a-și alimenta industria.

Deși încheierea unui acord de furnizare de gaze cu Qatar ar fi o veste bună pentru Germania, el nu ar reprezenta o soluție în rezolvarea crizei actuale cu care se confruntă țara. Proiectul de extindere a câmpului nordic este așteptat să intre în funcțiune abia în apropierea anului 2026.

Germania întâmpină dificultăți în încheierea acordurilor cu Qatar

În luna mai, publicația Reuters a relatat că discuțiile au întâmpinat dificultăți deoarece Germania nu voia să încheie acorduri pe o perioadă de cel puțin 20 de ani și, de asemenea, a dorit ca prețurile să fie legate de prețurile de referință ale gazelor naturale din Olanda, mai degrabă decât de cele ale petrolului.

Sursele au declarat că acum discuțiile sunt mult mai constructive, iar un acord ar putea fi încheiat în săptămânile ce urmează. Ar putea fi stabilit un interval de furnizare de 15 ani.

Ambele companii germane de utilități au declarat că discuțiile cu Qatar sunt în termeni buni, dar nu s-a ajuns încă la un acord.

Cancelarul german Olaf Scholz se va deplasa la sfârșitul acestei săptămâni în Emiratele Arabe Unite și în Qatar, atunci când se așteaptă să semneze contracte de GNL, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

#Qatar #gaz #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.