Germania vrea să se desprindă de gazul rusesc. E pe cale să semneze acorduri cu un furnizor din Qatar

Germania vrea să cumpere gaz natural din Qatar

Cu toate acestea, se așteaptă să se ajungă la un acord comun între Germania și Qatar.

Germania își propune să înlocuiască toate importurile de energie din Rusia până la jumătatea anului 2024. Efortul este cu atât mai semnificativ cu cât țara se bazează în mare parte pe gazele naturale pentru a-și alimenta industria.

Deși încheierea unui acord de furnizare de gaze cu Qatar ar fi o veste bună pentru Germania, el nu ar reprezenta o soluție în rezolvarea crizei actuale cu care se confruntă țara. Proiectul de extindere a câmpului nordic este așteptat să intre în funcțiune abia în apropierea anului 2026.

Germania întâmpină dificultăți în încheierea acordurilor cu Qatar

În luna mai, publicația Reuters a relatat că discuțiile au întâmpinat dificultăți deoarece Germania nu voia să încheie acorduri pe o perioadă de cel puțin 20 de ani și, de asemenea, a dorit ca prețurile să fie legate de prețurile de referință ale gazelor naturale din Olanda, mai degrabă decât de cele ale petrolului.

Sursele au declarat că acum discuțiile sunt mult mai constructive, iar un acord ar putea fi încheiat în săptămânile ce urmează. Ar putea fi stabilit un interval de furnizare de 15 ani.

Ambele companii germane de utilități au declarat că discuțiile cu Qatar sunt în termeni buni, dar nu s-a ajuns încă la un acord.

Cancelarul german Olaf Scholz se va deplasa la sfârșitul acestei săptămâni în Emiratele Arabe Unite și în Qatar, atunci când se așteaptă să semneze contracte de GNL, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.