Germania vrea să se desprindă de gazul rusesc. E pe cale să semneze acorduri cu un furnizor din Qatar

Germania caută să se desprindă de gazul furnizat din Rusia. Astfel, companiile germane de utilități sunt pe cale să semneze un contract pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) cu o companie din Qatar, scrie Reuters.

Companiile germane de utilități RWE și Uniper sunt pe cale să încheie acorduri pe termen lung pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) din proiectul North Field Expansion din Qatar pentru a contribui la înlocuirea gazului rusesc, potrivit unor surse anonime.

Însă discuțiile dintre cele două păți nu au decurs fără divergențe, acestea având probleme în ceea ce privește condițiile cheie din contract, cum ar fi durata contractelor și prețurile.

Germania vrea să cumpere gaz natural din Qatar

Cu toate acestea, se așteaptă să se ajungă la un acord comun între Germania și Qatar.

Germania își propune să înlocuiască toate importurile de energie din Rusia până la jumătatea anului 2024. Efortul este cu atât mai semnificativ cu cât țara se bazează în mare parte pe gazele naturale pentru a-și alimenta industria.

Deși încheierea unui acord de furnizare de gaze cu Qatar ar fi o veste bună pentru Germania, el nu ar reprezenta o soluție în rezolvarea crizei actuale cu care se confruntă țara. Proiectul de extindere a câmpului nordic este așteptat să intre în funcțiune abia în apropierea anului 2026.

Germania întâmpină dificultăți în încheierea acordurilor cu Qatar

În luna mai, publicația Reuters a relatat că discuțiile au întâmpinat dificultăți deoarece Germania nu voia să încheie acorduri pe o perioadă de cel puțin 20 de ani și, de asemenea, a dorit ca prețurile să fie legate de prețurile de referință ale gazelor naturale din Olanda, mai degrabă decât de cele ale petrolului.

Sursele au declarat că acum discuțiile sunt mult mai constructive, iar un acord ar putea fi încheiat în săptămânile ce urmează. Ar putea fi stabilit un interval de furnizare de 15 ani.

Ambele companii germane de utilități au declarat că discuțiile cu Qatar sunt în termeni buni, dar nu s-a ajuns încă la un acord.

Cancelarul german Olaf Scholz se va deplasa la sfârșitul acestei săptămâni în Emiratele Arabe Unite și în Qatar, atunci când se așteaptă să semneze contracte de GNL, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

#Qatar #gaz #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.