Giorgi Shagidze a fost aprobat în funcția de Președinte al MAIB de către Banca Națională a Moldovei

Moldova Agroindbank (MAIB) este onorată să anunțe că Banca Națională a Moldovei (BNM) a aprobat la 13.05.2021 candidatura lui Giorgi Shagidze în calitate de Președinte al Comitetului de Conducere al Băncii. Anterior, Giorgi Shagidze a fost desemnat în această funcție de Consiliul MAIB și, în conformitate cu reglementările existente, a trecut procedura de aprobare de către BNM.

Reiterăm că Giorgi are peste 25 de ani de experiență bancară, cea mai recentă în calitate de Director Financiar și Operațional la TBC Bank din Georgia. În timpul mandatului său de 10 ani la TBC, aceasta și-a majorat activele de peste opt ori, devenind cea mai mare bancă din Georgia. În 2014, TBC Bank a lansat oferta publică inițială (IPO) la Bursa de Valori din Londra (LSE), atrăgând investitori străini instituționali și de retail; doi ani mai târziu listarea a fost avansată la segmentul premium al LSE. Totodată, Giorgi are experiență operațională internațională inclusiv în dezvoltarea businessului digital la banca Barclays din Londra și Dubai, precum și în calitatea sa de Președinte al Consiliului TBC Uzbekistan (un neobank, challenger), dar și ca Președinte al Consiliului PayMe, liderul ecosistemului de plăți din Uzbekistan, achiziționat de TBC, având un portofoliu de peste 2,5 milioane de clienți.

„Sunt onorat să preiau poziția de Președinte al Moldova Agroindbank, odată cu aprobarea oficială a Băncii Naționale a Moldovei, mai ales într-un an atât de important pentru echipa MAIB – cea de-a 30-a aniversare – urmând să începem un capitol nou împreună. Moldova Agroindbank este o bancă bine gestionată, cu tradiții puternice și o echipă excelentă. Scopul meu va fi să mă bazez pe punctele forte actuale și să aduc experiența clienților la nivelul următor, precum și să contribui la pregătirea MAIB pentru o eventuală ofertă publică inițială (IPO), permițând astfel băncii să acceseze noi surse de finanțare și să catalizeze investițiile în Moldova. Adresez mulțumiri Băncii Naționale a Moldovei, Consiliului MAIB și acționarilor săi pentru că mi-au încredințat un rol atât de important”, a declarat Președintele Moldova Agroindbank.

Giorgi Shagidze deține un MBA obținut la Universitatea din Cambridge, un Master în Inginerie la Universitatea de Stat din Tbilisi și certificarea CFA.

Despre MAIB

MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de piaţă de circa 30% la active şi circa 35% din soldul creditelor. Banca deserveşte peste 20% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Din anul 2018 cel mai mare acţionar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorţiul internaţional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor în ţările baltice, şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

#BNM #MAIB #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.