Giorgi Shagidze a fost aprobat în funcția de Președinte al MAIB de către Banca Națională a Moldovei

Moldova Agroindbank (MAIB) este onorată să anunțe că Banca Națională a Moldovei (BNM) a aprobat la 13.05.2021 candidatura lui Giorgi Shagidze în calitate de Președinte al Comitetului de Conducere al Băncii. Anterior, Giorgi Shagidze a fost desemnat în această funcție de Consiliul MAIB și, în conformitate cu reglementările existente, a trecut procedura de aprobare de către BNM.

Reiterăm că Giorgi are peste 25 de ani de experiență bancară, cea mai recentă în calitate de Director Financiar și Operațional la TBC Bank din Georgia. În timpul mandatului său de 10 ani la TBC, aceasta și-a majorat activele de peste opt ori, devenind cea mai mare bancă din Georgia. În 2014, TBC Bank a lansat oferta publică inițială (IPO) la Bursa de Valori din Londra (LSE), atrăgând investitori străini instituționali și de retail; doi ani mai târziu listarea a fost avansată la segmentul premium al LSE. Totodată, Giorgi are experiență operațională internațională inclusiv în dezvoltarea businessului digital la banca Barclays din Londra și Dubai, precum și în calitatea sa de Președinte al Consiliului TBC Uzbekistan (un neobank, challenger), dar și ca Președinte al Consiliului PayMe, liderul ecosistemului de plăți din Uzbekistan, achiziționat de TBC, având un portofoliu de peste 2,5 milioane de clienți.

„Sunt onorat să preiau poziția de Președinte al Moldova Agroindbank, odată cu aprobarea oficială a Băncii Naționale a Moldovei, mai ales într-un an atât de important pentru echipa MAIB – cea de-a 30-a aniversare – urmând să începem un capitol nou împreună. Moldova Agroindbank este o bancă bine gestionată, cu tradiții puternice și o echipă excelentă. Scopul meu va fi să mă bazez pe punctele forte actuale și să aduc experiența clienților la nivelul următor, precum și să contribui la pregătirea MAIB pentru o eventuală ofertă publică inițială (IPO), permițând astfel băncii să acceseze noi surse de finanțare și să catalizeze investițiile în Moldova. Adresez mulțumiri Băncii Naționale a Moldovei, Consiliului MAIB și acționarilor săi pentru că mi-au încredințat un rol atât de important”, a declarat Președintele Moldova Agroindbank.

Giorgi Shagidze deține un MBA obținut la Universitatea din Cambridge, un Master în Inginerie la Universitatea de Stat din Tbilisi și certificarea CFA.

Despre MAIB

MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de piaţă de circa 30% la active şi circa 35% din soldul creditelor. Banca deserveşte peste 20% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Din anul 2018 cel mai mare acţionar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorţiul internaţional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor în ţările baltice, şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

#BNM #MAIB #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.