Giorgi Shagidze a fost aprobat în funcția de Președinte al MAIB de către Banca Națională a Moldovei

Moldova Agroindbank (MAIB) este onorată să anunțe că Banca Națională a Moldovei (BNM) a aprobat la 13.05.2021 candidatura lui Giorgi Shagidze în calitate de Președinte al Comitetului de Conducere al Băncii. Anterior, Giorgi Shagidze a fost desemnat în această funcție de Consiliul MAIB și, în conformitate cu reglementările existente, a trecut procedura de aprobare de către BNM.

Reiterăm că Giorgi are peste 25 de ani de experiență bancară, cea mai recentă în calitate de Director Financiar și Operațional la TBC Bank din Georgia. În timpul mandatului său de 10 ani la TBC, aceasta și-a majorat activele de peste opt ori, devenind cea mai mare bancă din Georgia. În 2014, TBC Bank a lansat oferta publică inițială (IPO) la Bursa de Valori din Londra (LSE), atrăgând investitori străini instituționali și de retail; doi ani mai târziu listarea a fost avansată la segmentul premium al LSE. Totodată, Giorgi are experiență operațională internațională inclusiv în dezvoltarea businessului digital la banca Barclays din Londra și Dubai, precum și în calitatea sa de Președinte al Consiliului TBC Uzbekistan (un neobank, challenger), dar și ca Președinte al Consiliului PayMe, liderul ecosistemului de plăți din Uzbekistan, achiziționat de TBC, având un portofoliu de peste 2,5 milioane de clienți.

„Sunt onorat să preiau poziția de Președinte al Moldova Agroindbank, odată cu aprobarea oficială a Băncii Naționale a Moldovei, mai ales într-un an atât de important pentru echipa MAIB – cea de-a 30-a aniversare – urmând să începem un capitol nou împreună. Moldova Agroindbank este o bancă bine gestionată, cu tradiții puternice și o echipă excelentă. Scopul meu va fi să mă bazez pe punctele forte actuale și să aduc experiența clienților la nivelul următor, precum și să contribui la pregătirea MAIB pentru o eventuală ofertă publică inițială (IPO), permițând astfel băncii să acceseze noi surse de finanțare și să catalizeze investițiile în Moldova. Adresez mulțumiri Băncii Naționale a Moldovei, Consiliului MAIB și acționarilor săi pentru că mi-au încredințat un rol atât de important”, a declarat Președintele Moldova Agroindbank.

Giorgi Shagidze deține un MBA obținut la Universitatea din Cambridge, un Master în Inginerie la Universitatea de Stat din Tbilisi și certificarea CFA.

Despre MAIB

MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de piaţă de circa 30% la active şi circa 35% din soldul creditelor. Banca deserveşte peste 20% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Din anul 2018 cel mai mare acţionar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorţiul internaţional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor în ţările baltice, şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

#BNM #MAIB #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.