Grandiosul Golden Gate din apropierea Republicii Moldova are denivelări și fisuri din cauza unor erori de execuție

Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că denivelările și fisurile asfaltului pe podul peste Dunăre de la Brăila nu sunt cauzate de traficul greu, ci de erorile de execuție la producerea și așternerea covoarelor asfaltice.

„În timpul caniculei, noi am instituit restricții de 7,5 tone, pentru că acestea pot ajuta la degradarea mixturilor bituminoase. Evident că acesta nu este factorul principal, acesta este un factor colateral, să spun așa. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Am solicitat de la toți experții, inclusiv intern, CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – n.red.) ne-a prezentat un raport săptămâna trecută, care a fost comunicat antreprenorului și supervizorului lucrării, că nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit”, a declarat șeful CNAIR, Cristian Pistol, citat de Economedia.

Întrebat dacă este nevoie de reasfaltarea întregului pod de la Brăila, Pistol a declarat că așteaptă măsurile de remediere din partea consultantului.

„Concluziile raportului sunt clare. Nu au fost respectate rețeta și tehnologia. Măsurile de remediere le așteptăm din partea consultantului. Consultanța va veni cu o propunere. Am deschis revendicări și vom executa garanția de bună execuție și o vom face dacă nu remediază”, a mai spus Pistol.

În privința variantei Jijila, Pistol a precizat că stadiul e avansat și în două luni ar putea fi deschisă varianta lungă, dar graficul transmis de WeBuild, constructorul podului, este pentru octombrie 2024.

Miercuri, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a cerut șefului CNAIR să facă demersurile pentru deschiderea podului de la Brăila şi pe timpul nopții.

”În iulie s-a dat drumul la circulație. Și-au luat angajamente mărețe că pe parcursul nopții vor da jos macaralele. Au demontat parțial prima macara. Vreau să luați decizia să se circule, nu văd motivul pentru care se întrerupe circulația, cât timp macaralele tot nu se dau jos. Când vor fi mobilizați să vină dânșii la CNAIR să ceară să le dea jos…până atunci …circulație 24 de ore din 24”, a spus Sorin Grindeanu.

Totodată, ministrul a transmis că, pentru întârzierea proiectului și neconformități, CNAIR a penalizat WeBuild cu 80 de milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fisuri #braila #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.