Grandiosul Golden Gate din apropierea Republicii Moldova are denivelări și fisuri din cauza unor erori de execuție

Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că denivelările și fisurile asfaltului pe podul peste Dunăre de la Brăila nu sunt cauzate de traficul greu, ci de erorile de execuție la producerea și așternerea covoarelor asfaltice.

„În timpul caniculei, noi am instituit restricții de 7,5 tone, pentru că acestea pot ajuta la degradarea mixturilor bituminoase. Evident că acesta nu este factorul principal, acesta este un factor colateral, să spun așa. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Am solicitat de la toți experții, inclusiv intern, CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – n.red.) ne-a prezentat un raport săptămâna trecută, care a fost comunicat antreprenorului și supervizorului lucrării, că nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit”, a declarat șeful CNAIR, Cristian Pistol, citat de Economedia.

Întrebat dacă este nevoie de reasfaltarea întregului pod de la Brăila, Pistol a declarat că așteaptă măsurile de remediere din partea consultantului.

„Concluziile raportului sunt clare. Nu au fost respectate rețeta și tehnologia. Măsurile de remediere le așteptăm din partea consultantului. Consultanța va veni cu o propunere. Am deschis revendicări și vom executa garanția de bună execuție și o vom face dacă nu remediază”, a mai spus Pistol.

În privința variantei Jijila, Pistol a precizat că stadiul e avansat și în două luni ar putea fi deschisă varianta lungă, dar graficul transmis de WeBuild, constructorul podului, este pentru octombrie 2024.

Miercuri, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a cerut șefului CNAIR să facă demersurile pentru deschiderea podului de la Brăila şi pe timpul nopții.

”În iulie s-a dat drumul la circulație. Și-au luat angajamente mărețe că pe parcursul nopții vor da jos macaralele. Au demontat parțial prima macara. Vreau să luați decizia să se circule, nu văd motivul pentru care se întrerupe circulația, cât timp macaralele tot nu se dau jos. Când vor fi mobilizați să vină dânșii la CNAIR să ceară să le dea jos…până atunci …circulație 24 de ore din 24”, a spus Sorin Grindeanu.

Totodată, ministrul a transmis că, pentru întârzierea proiectului și neconformități, CNAIR a penalizat WeBuild cu 80 de milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fisuri #braila #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.