Grandiosul Golden Gate din apropierea Republicii Moldova are denivelări și fisuri din cauza unor erori de execuție

Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că denivelările și fisurile asfaltului pe podul peste Dunăre de la Brăila nu sunt cauzate de traficul greu, ci de erorile de execuție la producerea și așternerea covoarelor asfaltice.

„În timpul caniculei, noi am instituit restricții de 7,5 tone, pentru că acestea pot ajuta la degradarea mixturilor bituminoase. Evident că acesta nu este factorul principal, acesta este un factor colateral, să spun așa. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Am solicitat de la toți experții, inclusiv intern, CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – n.red.) ne-a prezentat un raport săptămâna trecută, care a fost comunicat antreprenorului și supervizorului lucrării, că nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit”, a declarat șeful CNAIR, Cristian Pistol, citat de Economedia.

Întrebat dacă este nevoie de reasfaltarea întregului pod de la Brăila, Pistol a declarat că așteaptă măsurile de remediere din partea consultantului.

„Concluziile raportului sunt clare. Nu au fost respectate rețeta și tehnologia. Măsurile de remediere le așteptăm din partea consultantului. Consultanța va veni cu o propunere. Am deschis revendicări și vom executa garanția de bună execuție și o vom face dacă nu remediază”, a mai spus Pistol.

În privința variantei Jijila, Pistol a precizat că stadiul e avansat și în două luni ar putea fi deschisă varianta lungă, dar graficul transmis de WeBuild, constructorul podului, este pentru octombrie 2024.

Miercuri, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a cerut șefului CNAIR să facă demersurile pentru deschiderea podului de la Brăila şi pe timpul nopții.

”În iulie s-a dat drumul la circulație. Și-au luat angajamente mărețe că pe parcursul nopții vor da jos macaralele. Au demontat parțial prima macara. Vreau să luați decizia să se circule, nu văd motivul pentru care se întrerupe circulația, cât timp macaralele tot nu se dau jos. Când vor fi mobilizați să vină dânșii la CNAIR să ceară să le dea jos…până atunci …circulație 24 de ore din 24”, a spus Sorin Grindeanu.

Totodată, ministrul a transmis că, pentru întârzierea proiectului și neconformități, CNAIR a penalizat WeBuild cu 80 de milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fisuri #braila #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.