Grandiosul Golden Gate din apropierea Republicii Moldova are denivelări și fisuri din cauza unor erori de execuție

Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că denivelările și fisurile asfaltului pe podul peste Dunăre de la Brăila nu sunt cauzate de traficul greu, ci de erorile de execuție la producerea și așternerea covoarelor asfaltice.

„În timpul caniculei, noi am instituit restricții de 7,5 tone, pentru că acestea pot ajuta la degradarea mixturilor bituminoase. Evident că acesta nu este factorul principal, acesta este un factor colateral, să spun așa. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Am solicitat de la toți experții, inclusiv intern, CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – n.red.) ne-a prezentat un raport săptămâna trecută, care a fost comunicat antreprenorului și supervizorului lucrării, că nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit”, a declarat șeful CNAIR, Cristian Pistol, citat de Economedia.

Întrebat dacă este nevoie de reasfaltarea întregului pod de la Brăila, Pistol a declarat că așteaptă măsurile de remediere din partea consultantului.

„Concluziile raportului sunt clare. Nu au fost respectate rețeta și tehnologia. Măsurile de remediere le așteptăm din partea consultantului. Consultanța va veni cu o propunere. Am deschis revendicări și vom executa garanția de bună execuție și o vom face dacă nu remediază”, a mai spus Pistol.

În privința variantei Jijila, Pistol a precizat că stadiul e avansat și în două luni ar putea fi deschisă varianta lungă, dar graficul transmis de WeBuild, constructorul podului, este pentru octombrie 2024.

Miercuri, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a cerut șefului CNAIR să facă demersurile pentru deschiderea podului de la Brăila şi pe timpul nopții.

”În iulie s-a dat drumul la circulație. Și-au luat angajamente mărețe că pe parcursul nopții vor da jos macaralele. Au demontat parțial prima macara. Vreau să luați decizia să se circule, nu văd motivul pentru care se întrerupe circulația, cât timp macaralele tot nu se dau jos. Când vor fi mobilizați să vină dânșii la CNAIR să ceară să le dea jos…până atunci …circulație 24 de ore din 24”, a spus Sorin Grindeanu.

Totodată, ministrul a transmis că, pentru întârzierea proiectului și neconformități, CNAIR a penalizat WeBuild cu 80 de milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fisuri #braila #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exportul de gaze către Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, atinge astăzi 6 milioane metri cubi, maximul absolut de capacitate al conductei, scrie economedia.ro.

Jurnaliștii români precizează că țara noastră are ca unică sursă de aprovizionare România, atât ca import de gaze de peste Prut, cât și ca oferirea de spațiu de depozitare subterană a cantităților pe care molodvenii le cumpără din alte părți, dar care ajung temporar tot la noi.

Mai mult, sistemul de transport și distribuție a gazelor de peste Prut este operat de Transgazul românesc.

Cât privește fluxurile de gaze de pe teritoriul României, consumul este asigurat, în aceste zile, cu precădere din extracția cantităților stocate în subteran, în sezonul cald. 25 de milioane de metri cubi sunt extrase azi din depozite. Abia pe locul doi este producția curentă – 23,7 milioane metri cubi și mai aducem din import – prin Bulgaria 12,6 milioane de metri cubi, din care 4,4 reprezintă tranzit către Ungaria și Ucraina.

Consumul total al României de circa 54 de milioane de metri cubi se realizează în condițiile în care și termocentralele pe gaz consumă mult, fiind chiar prima sursă de generare a electricității din țară – peste 1.800 MW.

Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău conectează Republica Moldova la rețeaua de gaze naturale din România, oferind Chișinăului acces direct la surse alternative și mai sigure de energie. Conducta are o lungime de aproximativ 150 de kilometri, iar investiția totală în acest proiect a fost de circa 150 de milioane de euro.

Proiectul a fost finalizat în anul 2020, având inițial o capacitate de transport de 1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Ulterior, în urma lucrărilor de extindere și modernizare, capacitatea de transport a fost majorată de 3,3 ori în direcția Republicii Moldova și de 4,6 ori pentru fluxul invers, către România.

#conducta iasi-ungheni #gaz #limita