Guvernatorul BNM la Moldova Business Week: Șocurile demonstrează că avem un sector bancar puternic și rezilient

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat cu un discurs la cea de-a opta ediție a forumului economic Moldova Business Week care se desfășoară sub genericul „Moldova – destinație de relocare a afacerilor și soluție pentru lanțul de aprovizionare regională”.

În deschiderea evenimentului, șeful Băncii centrale a accentuat că întrunirea este actuală și necesară în condițiile în care toată lumea caută soluții pentru ieșirea din impasul în care s-au pomenit toate țările, mai întâi din cauza pandemiei și apoi a războiul din Ucraina. În ultima perioadă, țara noastră, economia noastră și sistemul nostru bancar trecând printr-o serie de șocuri în care băncile moldovenești și-au demonstrat reziliența.

„În tot acest timp, sistemul bancar din Moldova a rămas și este în continuare stabil, fiind o parte importantă a asigurării securității statului. Sistemul bancar a asigurat economia cu lichidități suficiente și accesibile, care au permis relansarea economiei în perioada post-pandemică și care au fost o parte importantă din creșterea economică record de anul trecut, de 13,9%. La începutul războiului, sistemul bancar autohton a făcut față tuturor solicitărilor de lichidități, devenind unul din elementele de asigurare a stabilității interne”, a declarat Armașu.

Potrivit guvernatorului, această stabilitate și reziliență a sistemului bancar este, în mare parte , consecința reformelor din ultimii ani. Printre cele mai importante fiind: aplicarea principiilor Basel III, modificarea procedurilor de redresare și rezoluție a băncilor și practicarea celor mai avansate practici în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Toate acestea rezultând cu o verificare completă a acționarilor băncilor, din sistem fiind eliminați cei care nu corespund exigențelor din domeniu.

„Aceste acțiuni au permis nu doar creșterea rezilienței și stabilității sectorului bancar, dar au dezvoltat și un mediu legal și operațional pentru investitorii atât locali, cât și de peste hotare. Reformele au fost efectuate în colaborare cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Astfel, legislația națională a devenit una foarte omogenă cu directivele europene și legislația internațională relevantă”, a adăugat șeful BNM.

Moldova Business Week din acest an reunește experți și factori de decizie locali și internaționali, care analizează vectorii ce au accelerat afirmarea Moldovei drept un important hub economic de aprovizionare în noua realitate regională. Evenimentul se desfășoară în perioada 15-16 septembrie.

#Moldova Business Week #guvernator BNM #sector bancar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.