Guvernatorul BNM la Moldova Business Week: Șocurile demonstrează că avem un sector bancar puternic și rezilient

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat cu un discurs la cea de-a opta ediție a forumului economic Moldova Business Week care se desfășoară sub genericul „Moldova – destinație de relocare a afacerilor și soluție pentru lanțul de aprovizionare regională”.

În deschiderea evenimentului, șeful Băncii centrale a accentuat că întrunirea este actuală și necesară în condițiile în care toată lumea caută soluții pentru ieșirea din impasul în care s-au pomenit toate țările, mai întâi din cauza pandemiei și apoi a războiul din Ucraina. În ultima perioadă, țara noastră, economia noastră și sistemul nostru bancar trecând printr-o serie de șocuri în care băncile moldovenești și-au demonstrat reziliența.

„În tot acest timp, sistemul bancar din Moldova a rămas și este în continuare stabil, fiind o parte importantă a asigurării securității statului. Sistemul bancar a asigurat economia cu lichidități suficiente și accesibile, care au permis relansarea economiei în perioada post-pandemică și care au fost o parte importantă din creșterea economică record de anul trecut, de 13,9%. La începutul războiului, sistemul bancar autohton a făcut față tuturor solicitărilor de lichidități, devenind unul din elementele de asigurare a stabilității interne”, a declarat Armașu.

Potrivit guvernatorului, această stabilitate și reziliență a sistemului bancar este, în mare parte , consecința reformelor din ultimii ani. Printre cele mai importante fiind: aplicarea principiilor Basel III, modificarea procedurilor de redresare și rezoluție a băncilor și practicarea celor mai avansate practici în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Toate acestea rezultând cu o verificare completă a acționarilor băncilor, din sistem fiind eliminați cei care nu corespund exigențelor din domeniu.

„Aceste acțiuni au permis nu doar creșterea rezilienței și stabilității sectorului bancar, dar au dezvoltat și un mediu legal și operațional pentru investitorii atât locali, cât și de peste hotare. Reformele au fost efectuate în colaborare cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Astfel, legislația națională a devenit una foarte omogenă cu directivele europene și legislația internațională relevantă”, a adăugat șeful BNM.

Moldova Business Week din acest an reunește experți și factori de decizie locali și internaționali, care analizează vectorii ce au accelerat afirmarea Moldovei drept un important hub economic de aprovizionare în noua realitate regională. Evenimentul se desfășoară în perioada 15-16 septembrie.

#Moldova Business Week #guvernator BNM #sector bancar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.