Guvernatorul BNM la Moldova Business Week: Șocurile demonstrează că avem un sector bancar puternic și rezilient

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat cu un discurs la cea de-a opta ediție a forumului economic Moldova Business Week care se desfășoară sub genericul „Moldova – destinație de relocare a afacerilor și soluție pentru lanțul de aprovizionare regională”.

În deschiderea evenimentului, șeful Băncii centrale a accentuat că întrunirea este actuală și necesară în condițiile în care toată lumea caută soluții pentru ieșirea din impasul în care s-au pomenit toate țările, mai întâi din cauza pandemiei și apoi a războiul din Ucraina. În ultima perioadă, țara noastră, economia noastră și sistemul nostru bancar trecând printr-o serie de șocuri în care băncile moldovenești și-au demonstrat reziliența.

„În tot acest timp, sistemul bancar din Moldova a rămas și este în continuare stabil, fiind o parte importantă a asigurării securității statului. Sistemul bancar a asigurat economia cu lichidități suficiente și accesibile, care au permis relansarea economiei în perioada post-pandemică și care au fost o parte importantă din creșterea economică record de anul trecut, de 13,9%. La începutul războiului, sistemul bancar autohton a făcut față tuturor solicitărilor de lichidități, devenind unul din elementele de asigurare a stabilității interne”, a declarat Armașu.

Potrivit guvernatorului, această stabilitate și reziliență a sistemului bancar este, în mare parte , consecința reformelor din ultimii ani. Printre cele mai importante fiind: aplicarea principiilor Basel III, modificarea procedurilor de redresare și rezoluție a băncilor și practicarea celor mai avansate practici în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Toate acestea rezultând cu o verificare completă a acționarilor băncilor, din sistem fiind eliminați cei care nu corespund exigențelor din domeniu.

„Aceste acțiuni au permis nu doar creșterea rezilienței și stabilității sectorului bancar, dar au dezvoltat și un mediu legal și operațional pentru investitorii atât locali, cât și de peste hotare. Reformele au fost efectuate în colaborare cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Astfel, legislația națională a devenit una foarte omogenă cu directivele europene și legislația internațională relevantă”, a adăugat șeful BNM.

Moldova Business Week din acest an reunește experți și factori de decizie locali și internaționali, care analizează vectorii ce au accelerat afirmarea Moldovei drept un important hub economic de aprovizionare în noua realitate regională. Evenimentul se desfășoară în perioada 15-16 septembrie.

#Moldova Business Week #guvernator BNM #sector bancar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.