Guvernul întinde o mână de ajutor businessului. Compensează 500 metri cubi de gaz

Guvernul anunță ca va compensa primii 500 de metri cubi de gaz pentru oamenii de afaceri, în contextul majorării semnificative a tarifului la gaz, care a ajuns la 15,18 lei metrul cub.

Suntem conștienți de impactul creșterii prețurilor la gaz pentru populație. Astăzi noi venim cu măsuri de susținere pentru business. Compensarea a 500 metri cubi de gaz consumat pentru toți agenții economici, care acoperă consumul integral a mai mult de jumătate din clienții Moldovagaz. Compensațiile vor fi acordate retroactiv din luna ianuarie”, a explicat, într-o conferință de presă, premierul Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului a precizat că mecanismul de compensații este similar cu cel al populației.

„Compensarea va fi făcută directe în factură. Compensarea pentru populație și business vor fi luate în cadrul ședinței Comisie situației excepționale. Vom lucra la un program pentru industriile ușoare pentru a reduce impactul prețului la gaz. Și industriile disproporționate afectate. 10 500 consumatori mai bine de jumătate compensații integrale. Vom veni cu detalii suplimentare.

În ceea ce privește suma compensațiilor și tariful, premierul a precizat că după ce vor fi făcute toate calculele vor fi prezentate public.

Vineri, 28 ianuarie, ANRE a aprobat în regim de urgență tarile la gaz pentru populație, la 15,18 lei/m3 cu 37% față de tariful precedent. Tarifele sunt aplicate retroactiv de la 1 ianuarie.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat că tarifele pentru consumatori vor rămâne neschimbate urmare a majorării volumlui baniloralocați pentru compesații. Astfel, tariful compensat la gaz va rămâne de 6,80 de lei pentru 50 de metri cubi de gaz și de 7,90 de lei până la 150 de metri cubi.

#gavrilia #gaibu #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.