Imaginea unei crize fără precedent. Număr record de nave cu mii de containere blocate în portul Los Angeles

Marile porturi sunt afectate de criza din lanțul mondial de aprovizionare. Cu efecte în tot mai multe state și provocat în principal de pandemie, blocajul este considerat unul istoric. În Los Angeles, o sută de vase așteaptă să descarce miile de containere și e de așteptat ca problemele să nu se rezolve până la începutul anului viitor. Ceea ce înseamnă că sărbătorile de iarnă se anunță unele complicate, scrie Digi24.

Numărul navelor cu mărfuri blocate în porturile Los Angeles și Long Beach este unul record. Înainte de pandemie, în mod normal acolo nu erau mai mult de 17 nave. Prin cele două porturi intră în SUA 40% din vasele cu mărfuri.

Situația va deveni și mai critică în condițiile în care alte 45 de nave sunt așteptate să ajungă acolo până joi.

Ministrul Transporturilor Pete Buttigieg spune că situația din porturi este complicată și extinsă.

El a spus că aceste probleme se resimt în întregul lanț de aprovizionare, de la navă la ajungerea la raft, fiind afectate nu doar porturile, ci toate companiile și operatorii implicați.

Săptămâna trecută, președintele Joe Biden a anunțat că portul Los Angeles va deveni operațional 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, pentru a se atenua blocajele lanțului de aprovizionare, urmând ca navele cu containere blocate să fie mutate pentru a se evita ca prețurile mărfurilor să crească pentru consumatorii americani. Administrația Biden spune că situația se va resimți și anul viitor.

Lanțurile globale de aprovizionare riscă să se prăbușească, au avertizat organizațiile internaționale ale transportatorilor, în urmă cu o lună, într-o scrisoare deschisă adresată șefilor de stat care participă la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.

„Lanțurile globale de aprovizionare încep să cedeze. Doi ani de presiune asupra transportatorilor încep să-și spună cuvântul„, se arată în documentul semnat inclusiv de Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA), Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere (IRU) și Federația Internațională a Lucrătorilor din Transport (ITF).

Este cel mai grav avertisment adresat vreodată de aceste organizații care reprezintă 60 de milioane de angajați din transporturile maritim, rutier sau aerian.

Potrivit transportatorilor, problemele se pot accentua spre finalul anului, de sărbători.

#los angeles #nave #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții