În timp ce Boris Johnson se joacă cu submarinele, furnizorii de gaze britanici mici falimentează unul după altul

24 Sept. 2021, 22:18
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 22:18 // Actual //  MD Bani

Criza gazelor din Marea Britanie se adânceşte, cu încă două companii de energie prăbuşindu-se recent şi ducând numărul total de gospodării care şi-au pierdut furnizorul în acest an la aproape 2 milioane, relatează The Guardian.

Numărul furnizorilor care au cedat sub presiunea preţurilor record de pe piaţa gazelor a urcat la şapte în doar şase săptămâni, în timp ce autorităţile spun că nu vor salva astfel de companii care au probleme. Criticii acuză lipsa de viziune şi strategie a guvernului, care a făcut imposibilă crearea de rezerve de gaze, scrie Ziarul Financiar.

Premierul Boris Johnson a asigurat că necazurile sunt temporare şi le-a spus britanicilor să aibă răbdare până vor fi aduşi în portofoliile de clienţi ale altor furnizori. În paralel, Johnson este parte a unui scandal dimplomatic după ce Australia a renunţat la un contract cu Franţa pentru furnizarea de submarine în favoarea Marii Britanii şi SUA.

Premierul britanic a răspuns furiei francezilor cu o glumiţă. Între timp, guvernul britanic a sărit cu bani de la plătitorii de taxe în ajutorul unui producător american de dioxid de carbon.

Creşterea fără precedent a preţurilor gazelor va scoate de pe piaţă şi mai mulţi furnizori, urmând să lase „în aer“ alte sute de mii de consumatori, a avertizat şeful autorităţii de reglementare a pieţei britanice de energie Ofgem, Jonathan Brearly, potrivit The Independent.

Criza sectorului de gaze din Marea Britanie a venit în contextul în care cererea în creştere dramatică de după ridicarea restricţiilor pan­demice s-a combinat cu mai mulţi factori care restricţionează oferta. O iarnă neobişnuit de rece a lăsat stocurile scăzute, iar lipsa vântului a făcut ca Marea Britanie să depindă şi mai mult de gaze decât în anii anteriori.

Marea Britanie depinde în şi mai mare măsură de gaze decât ţările sale vecine, însă miniştrii au permis închiderea mai multor unităţi de stocare în ultimii ani.

Furnizorii nu pot trece mai de­parte toate costurile în creştere pentru că mulţi clienţi sunt pe contracte cu rate fixe, iar guvernul limitează preţul maxim ce poate fi perceput consumatorilor pentru energie.

Marea Britanie are una dintre cele mai liberalizate pieţe de energie din lume, notează Bloomberg. Sistemul funcţionează bine în condiţii normale, dar a cedat sub presiunea preţurilor record la nivel european. O întrebare majoră este cine va suporta costurile acestei crize.

Când un furnizor se prăbuşeşte, Ofgem transferă clienţii acestuia către alt furnizor. Soluţia funcţionează când clienţii sunt profitabili de preluat, dar situaţia se complică atunci când aceştia aduc pierderi. De aceea, furnizorii mai mari au cerut ajutorul guvernului.

Guvernul este la rândul său vinovat pentru această situaţie, potrivit The Conversation. Acesta a decis să nu susţină construirea de noi unităţi de stocare a gazelor în 2018. Marea Britanie dispune în prezent de stocuri foarte modeste, sub 6% din cererea anuală. În Germania, Franţa şi Italia, stocurile ajung la aproximativ 20% din cererea anuală.

Guvernul britanic a publicat un studiu în 2017 care găsea că sistemul energetic britanic ar putea face faţă unei perturbări prelungite a ofertei mondiale de GNL şi gaze ruseşti şi să-şi menţină cererea internă de gaze „dacă consumatorii sunt dispuşi să plătească pentru asta“.

Deşi criza nu va dura probabil multă vreme, după cum susţine premierul britanic Boris Johnson, preţurile din iarna viitoare vor fi afectate.

În afară de susţinerea solicitată de furnizorii de energie, posibile măsuri pentru redresarea situaţiei includ garantarea de către guvern a datoriilor celor mai mari furnizori dacă aceştia suferă pierderi de pe urma noilor clienţi, sau o intervenţie a Ofgem pentru administrarea furnizorilor cu probleme.

Guvernul ar putea suporta de asemenea o parte din costurile preluării de noi gospoării sau ar putea amâna contribuţiile companiilor pentru subvenţii destinate regenerabilelor, notează Bloomberg.

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!