În timp ce Boris Johnson se joacă cu submarinele, furnizorii de gaze britanici mici falimentează unul după altul

24 Sept. 2021, 22:18
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 22:18 // Actual //  MD Bani

Criza gazelor din Marea Britanie se adânceşte, cu încă două companii de energie prăbuşindu-se recent şi ducând numărul total de gospodării care şi-au pierdut furnizorul în acest an la aproape 2 milioane, relatează The Guardian.

Numărul furnizorilor care au cedat sub presiunea preţurilor record de pe piaţa gazelor a urcat la şapte în doar şase săptămâni, în timp ce autorităţile spun că nu vor salva astfel de companii care au probleme. Criticii acuză lipsa de viziune şi strategie a guvernului, care a făcut imposibilă crearea de rezerve de gaze, scrie Ziarul Financiar.

Premierul Boris Johnson a asigurat că necazurile sunt temporare şi le-a spus britanicilor să aibă răbdare până vor fi aduşi în portofoliile de clienţi ale altor furnizori. În paralel, Johnson este parte a unui scandal dimplomatic după ce Australia a renunţat la un contract cu Franţa pentru furnizarea de submarine în favoarea Marii Britanii şi SUA.

Premierul britanic a răspuns furiei francezilor cu o glumiţă. Între timp, guvernul britanic a sărit cu bani de la plătitorii de taxe în ajutorul unui producător american de dioxid de carbon.

Creşterea fără precedent a preţurilor gazelor va scoate de pe piaţă şi mai mulţi furnizori, urmând să lase „în aer“ alte sute de mii de consumatori, a avertizat şeful autorităţii de reglementare a pieţei britanice de energie Ofgem, Jonathan Brearly, potrivit The Independent.

Criza sectorului de gaze din Marea Britanie a venit în contextul în care cererea în creştere dramatică de după ridicarea restricţiilor pan­demice s-a combinat cu mai mulţi factori care restricţionează oferta. O iarnă neobişnuit de rece a lăsat stocurile scăzute, iar lipsa vântului a făcut ca Marea Britanie să depindă şi mai mult de gaze decât în anii anteriori.

Marea Britanie depinde în şi mai mare măsură de gaze decât ţările sale vecine, însă miniştrii au permis închiderea mai multor unităţi de stocare în ultimii ani.

Furnizorii nu pot trece mai de­parte toate costurile în creştere pentru că mulţi clienţi sunt pe contracte cu rate fixe, iar guvernul limitează preţul maxim ce poate fi perceput consumatorilor pentru energie.

Marea Britanie are una dintre cele mai liberalizate pieţe de energie din lume, notează Bloomberg. Sistemul funcţionează bine în condiţii normale, dar a cedat sub presiunea preţurilor record la nivel european. O întrebare majoră este cine va suporta costurile acestei crize.

Când un furnizor se prăbuşeşte, Ofgem transferă clienţii acestuia către alt furnizor. Soluţia funcţionează când clienţii sunt profitabili de preluat, dar situaţia se complică atunci când aceştia aduc pierderi. De aceea, furnizorii mai mari au cerut ajutorul guvernului.

Guvernul este la rândul său vinovat pentru această situaţie, potrivit The Conversation. Acesta a decis să nu susţină construirea de noi unităţi de stocare a gazelor în 2018. Marea Britanie dispune în prezent de stocuri foarte modeste, sub 6% din cererea anuală. În Germania, Franţa şi Italia, stocurile ajung la aproximativ 20% din cererea anuală.

Guvernul britanic a publicat un studiu în 2017 care găsea că sistemul energetic britanic ar putea face faţă unei perturbări prelungite a ofertei mondiale de GNL şi gaze ruseşti şi să-şi menţină cererea internă de gaze „dacă consumatorii sunt dispuşi să plătească pentru asta“.

Deşi criza nu va dura probabil multă vreme, după cum susţine premierul britanic Boris Johnson, preţurile din iarna viitoare vor fi afectate.

În afară de susţinerea solicitată de furnizorii de energie, posibile măsuri pentru redresarea situaţiei includ garantarea de către guvern a datoriilor celor mai mari furnizori dacă aceştia suferă pierderi de pe urma noilor clienţi, sau o intervenţie a Ofgem pentru administrarea furnizorilor cu probleme.

Guvernul ar putea suporta de asemenea o parte din costurile preluării de noi gospoării sau ar putea amâna contribuţiile companiilor pentru subvenţii destinate regenerabilelor, notează Bloomberg.

Realitatea Live

19 Dec. 2025, 19:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Dec. 2025, 19:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII