În timp ce Boris Johnson se joacă cu submarinele, furnizorii de gaze britanici mici falimentează unul după altul

24 Sept. 2021, 22:18
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 22:18 // Actual //  MD Bani

Criza gazelor din Marea Britanie se adânceşte, cu încă două companii de energie prăbuşindu-se recent şi ducând numărul total de gospodării care şi-au pierdut furnizorul în acest an la aproape 2 milioane, relatează The Guardian.

Numărul furnizorilor care au cedat sub presiunea preţurilor record de pe piaţa gazelor a urcat la şapte în doar şase săptămâni, în timp ce autorităţile spun că nu vor salva astfel de companii care au probleme. Criticii acuză lipsa de viziune şi strategie a guvernului, care a făcut imposibilă crearea de rezerve de gaze, scrie Ziarul Financiar.

Premierul Boris Johnson a asigurat că necazurile sunt temporare şi le-a spus britanicilor să aibă răbdare până vor fi aduşi în portofoliile de clienţi ale altor furnizori. În paralel, Johnson este parte a unui scandal dimplomatic după ce Australia a renunţat la un contract cu Franţa pentru furnizarea de submarine în favoarea Marii Britanii şi SUA.

Premierul britanic a răspuns furiei francezilor cu o glumiţă. Între timp, guvernul britanic a sărit cu bani de la plătitorii de taxe în ajutorul unui producător american de dioxid de carbon.

Creşterea fără precedent a preţurilor gazelor va scoate de pe piaţă şi mai mulţi furnizori, urmând să lase „în aer“ alte sute de mii de consumatori, a avertizat şeful autorităţii de reglementare a pieţei britanice de energie Ofgem, Jonathan Brearly, potrivit The Independent.

Criza sectorului de gaze din Marea Britanie a venit în contextul în care cererea în creştere dramatică de după ridicarea restricţiilor pan­demice s-a combinat cu mai mulţi factori care restricţionează oferta. O iarnă neobişnuit de rece a lăsat stocurile scăzute, iar lipsa vântului a făcut ca Marea Britanie să depindă şi mai mult de gaze decât în anii anteriori.

Marea Britanie depinde în şi mai mare măsură de gaze decât ţările sale vecine, însă miniştrii au permis închiderea mai multor unităţi de stocare în ultimii ani.

Furnizorii nu pot trece mai de­parte toate costurile în creştere pentru că mulţi clienţi sunt pe contracte cu rate fixe, iar guvernul limitează preţul maxim ce poate fi perceput consumatorilor pentru energie.

Marea Britanie are una dintre cele mai liberalizate pieţe de energie din lume, notează Bloomberg. Sistemul funcţionează bine în condiţii normale, dar a cedat sub presiunea preţurilor record la nivel european. O întrebare majoră este cine va suporta costurile acestei crize.

Când un furnizor se prăbuşeşte, Ofgem transferă clienţii acestuia către alt furnizor. Soluţia funcţionează când clienţii sunt profitabili de preluat, dar situaţia se complică atunci când aceştia aduc pierderi. De aceea, furnizorii mai mari au cerut ajutorul guvernului.

Guvernul este la rândul său vinovat pentru această situaţie, potrivit The Conversation. Acesta a decis să nu susţină construirea de noi unităţi de stocare a gazelor în 2018. Marea Britanie dispune în prezent de stocuri foarte modeste, sub 6% din cererea anuală. În Germania, Franţa şi Italia, stocurile ajung la aproximativ 20% din cererea anuală.

Guvernul britanic a publicat un studiu în 2017 care găsea că sistemul energetic britanic ar putea face faţă unei perturbări prelungite a ofertei mondiale de GNL şi gaze ruseşti şi să-şi menţină cererea internă de gaze „dacă consumatorii sunt dispuşi să plătească pentru asta“.

Deşi criza nu va dura probabil multă vreme, după cum susţine premierul britanic Boris Johnson, preţurile din iarna viitoare vor fi afectate.

În afară de susţinerea solicitată de furnizorii de energie, posibile măsuri pentru redresarea situaţiei includ garantarea de către guvern a datoriilor celor mai mari furnizori dacă aceştia suferă pierderi de pe urma noilor clienţi, sau o intervenţie a Ofgem pentru administrarea furnizorilor cu probleme.

Guvernul ar putea suporta de asemenea o parte din costurile preluării de noi gospoării sau ar putea amâna contribuţiile companiilor pentru subvenţii destinate regenerabilelor, notează Bloomberg.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!