„În unison, la Eurovision!”: Formația „Zdob și Zdub” și Frații Advahov sunt în drum spre Torino

Maib susține participarea Republicii Moldova la Concursul Internațional Eurovision Song Contest 2022 (ESC 2022). Banca a anunțat parteneriatul cu mesajul „În unison, la Eurovision!” în cadrul unui eveniment de presă, desfășurat astăzi la Mediacor. Acesta a avut loc chiar înainte ca reprezentanții țării noastre, Formația „Zdob și Zdub” și Frații Advahov, să plece la Torino (Italia), unde se va desfășura ESC 2022. Reprezentanţii Republicii Moldova vor evolua în prima semifinală, pe 10 mai, alături de alte 17 țări, printre care și Ucraina. Marea finală a concursului muzical va avea loc pe 14 mai.

Organizatorul național al concursului este Compania „Teleradio-Moldova” (TRM), care organizează Eurovision Moldova din anul 2005.

Vladimir Țurcanu, director general al Companiei „Teleradio-Moldova”:

„Formula de anul acesta pentru Eurovision, selectată de Compania ”Teleradio-Moldova” și umplută de conținut de formația Zdob și Zdup și frații Advahov, este deja o realizare, salutată ca atare de publicul de pe ambele maluri ale Prutului, având în vedere mesajul puternic al textului. N-avem nicio îndoială că artiștii noștri vor avea la Torino o prestație de efect, care va fi apreciată de admiratorii lor de acasă și de peste hotare”.

Maib sponsorizează participarea Republicii Moldova la Eurovision pentru a doua oară, iar această acțiune de responsabilitate socială corporativă vine și în contextul aniversării băncii, care în data de 8 mai va marca 31 de ani. Prin acest parteneriat, maib continuă acțiunile prin care sprijină dezvoltarea culturii, promovează artiștii autohtoni și aduce fanii muzicii mai aproape de muzica europeană de calitate.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Suntem mândri să susținem acest proiect și să contribuim la participarea Republicii Moldova la Eurovision. Avem certitudinea că prestația Moldovei în cadrul concursului european va fi la cel mai înalt nivel. Felicităm Formația «Zdob și Zdub» și Frații Advahov pentru această piesă originală și le urăm mult succes la Torino!”.

Formația „Zdob și Zdub” și Frații Advahov vor reprezenta Republica Moldova la ESC 2022 cu piesa „Trenulețul”, care combină armonios stilul rock’n’roll și folclorul. Formația „Zdob şi Zdub” participă pentru a treia oară la concursul internațional, după ce pentru prima oară, în 2005, a reprezentat țara noastră cu piesa „Bunica bate doba”, clasându-se pe locul șase, iar în 2011 – cu piesa „So Lucky”.

Roman Iagupov, solist „Zdob și Zdub”:

„Susținerea reciprocă a devenit foarte valoroasă în timpuri complicate. Am primit sute de mesaje de susținere de la public pentru a merge cu piesa Trenulețul la Eurovision 2022. Când am avut nevoie de sprijin, am primit susținere de la partenerii maib. Iar noi, artiștii, vrem să susținem toată lumea prin muzică, care e limbajul universal între toate națiunile. Haideți să rămânem uniți”.

Cea de-a 66-a ediție a Concursului Internațional Eurovision 2022 va avea loc în perioada 10-14 mai 2022 la Torino. ESC 2022 va aduce pe scenă reprezentanți din 41 de țări.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând 31,4% din activele sectorului bancar și având o cotă de 34,9% din credite, conform situației din 31 decembrie 2021. Banca oferă 26% din creditele ipotecare acordate moldovenilor, servește peste 35% din populația Moldovei și se numără printre cei mai mari angajatori din țară.

#Teleradio-Moldova #Zdob și Zdub #eurovision #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.