Încă un eșec pentru Putin. Nava spațială rusă „Luna-25” s-a prăbușit pe Lună, la o săptămână după decolare

Nava spațială a Rusiei, Luna-25, s-a prăbușit pe Lună, după ce s-a rotit pe o orbită necontrolată, au anunțat oficialii ruși, citați de BBC News.

Roscosmos a raportat că nava spațială „Luna-25” a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe. Potrivit rușilor, stația „a trecut pe o orbită necontrolată, a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe”.

Nava fără echipaj uman ar fi urmat să efectueze o aterizare ușoară la polul sud al Lunii, dar a eșuat, după ce au apărut probleme în timpul deplasării pe orbita de preaterizare.

Un incident a avut loc sâmbătă în timpul unei manevre premergătoare aselenizării sondei ruseşti Luna-25, potrivit agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, care a precizat că „analizează în prezent situaţia”, relatează AFP.

„La ora 14:10, a fost emis un impuls pentru a transfera sonda pe orbita de preaselenizare. În timpul operaţiunii, a apărut o situaţie de urgenţă la bordul staţiei automate (lunare), care nu a permis efectuarea manevrei cu parametrii specificaţi”, a explicat agenţia rusă într-un comunicat.

Nava spațială trebuia să aterizeze luni, ca parte a unei misiuni de explorare a unei părți a Lunii despre care oamenii de știință cred că ar putea conține apă înghețată și elemente prețioase.

Prima sondă lunară rusească lansată în aproape 50 de ani, Luna-25 a fost plasată cu succes pe orbita lunară miercuri, după ce a decolat din Extremul Orient rus în noaptea de 10 spre 11 august.

În iunie anul trecut, şeful Roscosmos, Iuri Borissov, a recunoscut în faţa preşedintelui Vladimir Putin că misiunea Luna-25 este „riscantă”. „Probabilitatea de reuşită pentru astfel de misiuni este estimată la aproximativ 70%”, a spus el despre sonda care cântăreşte aproape 800 de kilograme. Misiunea este menită să dea un nou impuls sectorului spaţial rusesc, care se confruntă de ani de zile cu probleme de finanţare şi scandaluri de corupţie, iar acum este izolat din cauza conflictului din Ucraina. La rândul său, Vladimir Putin a promis că va continua programul spaţial rusesc în ciuda dificultăţilor din acest sector, luând ca exemplu trimiterea primului om în spaţiu de către URSS în contextul tensionat al anului 1961, în plin Război Rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#luna #racheta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina