Încă un eșec pentru Putin. Nava spațială rusă „Luna-25” s-a prăbușit pe Lună, la o săptămână după decolare

Nava spațială a Rusiei, Luna-25, s-a prăbușit pe Lună, după ce s-a rotit pe o orbită necontrolată, au anunțat oficialii ruși, citați de BBC News.

Roscosmos a raportat că nava spațială „Luna-25” a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe. Potrivit rușilor, stația „a trecut pe o orbită necontrolată, a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe”.

Nava fără echipaj uman ar fi urmat să efectueze o aterizare ușoară la polul sud al Lunii, dar a eșuat, după ce au apărut probleme în timpul deplasării pe orbita de preaterizare.

Un incident a avut loc sâmbătă în timpul unei manevre premergătoare aselenizării sondei ruseşti Luna-25, potrivit agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, care a precizat că „analizează în prezent situaţia”, relatează AFP.

„La ora 14:10, a fost emis un impuls pentru a transfera sonda pe orbita de preaselenizare. În timpul operaţiunii, a apărut o situaţie de urgenţă la bordul staţiei automate (lunare), care nu a permis efectuarea manevrei cu parametrii specificaţi”, a explicat agenţia rusă într-un comunicat.

Nava spațială trebuia să aterizeze luni, ca parte a unei misiuni de explorare a unei părți a Lunii despre care oamenii de știință cred că ar putea conține apă înghețată și elemente prețioase.

Prima sondă lunară rusească lansată în aproape 50 de ani, Luna-25 a fost plasată cu succes pe orbita lunară miercuri, după ce a decolat din Extremul Orient rus în noaptea de 10 spre 11 august.

În iunie anul trecut, şeful Roscosmos, Iuri Borissov, a recunoscut în faţa preşedintelui Vladimir Putin că misiunea Luna-25 este „riscantă”. „Probabilitatea de reuşită pentru astfel de misiuni este estimată la aproximativ 70%”, a spus el despre sonda care cântăreşte aproape 800 de kilograme. Misiunea este menită să dea un nou impuls sectorului spaţial rusesc, care se confruntă de ani de zile cu probleme de finanţare şi scandaluri de corupţie, iar acum este izolat din cauza conflictului din Ucraina. La rândul său, Vladimir Putin a promis că va continua programul spaţial rusesc în ciuda dificultăţilor din acest sector, luând ca exemplu trimiterea primului om în spaţiu de către URSS în contextul tensionat al anului 1961, în plin Război Rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#luna #racheta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat externă a Republicii Moldova a ajuns la 4,856 miliarde de dolari la sfârșitul lunii iulie 2026, în creștere cu aproximativ 45,3 milioane de dolari față de începutul anului. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că, raportat la iulie 2025, avansul este mult mai mare, cu aproape 295 de milioane de dolari într-un singur an.

La 31 iulie 2025, soldul datoriei externe era de 4,561 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că într-un an aceasta a crescut cu circa 6,5%. Exprimată în lei, datoria a urcat de la aproximativ 78,02 miliarde de lei la 85,12 miliarde de lei, adică cu peste 7,09 miliarde de lei sau circa 9,1%. Diferența mai mare în moneda națională este influențată inclusiv de evoluția cursului valutar.

Ministerul Finanțelor precizează că, în primele șapte luni ale anului 2026, finanțarea externă netă a fost pozitivă și a constituit aproximativ 132 de milioane de dolari. În același timp, fluctuația dolarului față de alte valute a avut un efect negativ de circa 86,6 milioane de dolari. În urma acestor evoluții, datoria externă a crescut față de începutul anului cu aproximativ 0,9%.

Un detaliu important este că statul a atras în primele șapte luni ale anului 2026 aproximativ 248,5 milioane de dolari din surse externe de finanțare, cu 43% mai puțin decât în perioada similară din 2025, când intrările au însumat 439,3 milioane de dolari.

În același timp, rambursările datoriei externe au scăzut și mai puternic. În ianuarie–iulie 2026, statul a rambursat 116,5 milioane de dolari, față de 374,5 milioane de dolari în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 69%.

Ca rezultat, finanțarea externă netă a ajuns la aproape 132 de milioane de dolari în primele șapte luni din 2026, de peste două ori mai mare decât cele 64,8 milioane de dolari înregistrate în perioada similară din 2025.

Doar în luna iulie 2026, Republica Moldova a atras 9 milioane de dolari din surse externe, de peste două ori mai mult decât în iulie 2025. Totuși, rambursările au fost de 13,1 milioane de dolari, astfel că finanțarea externă netă a lunii a rămas negativă, la minus 4,06 milioane de dolari.

O altă evoluție este creșterea costurilor de deservire a datoriei. În primele șapte luni ale anului, serviciul datoriei de stat externe a însumat 60,85 milioane de dolari, cu aproximativ 11% mai mult decât cele 54,68 milioane de dolari din perioada corespunzătoare a anului trecut. Numai în iulie, aceste cheltuieli au ajuns la 14,61 milioane de dolari, de peste două ori mai mult decât în aceeași lună din 2025.

Datele Ministerului Finanțelor arată astfel că, deși creșterea datoriei externe de la începutul anului este relativ modestă în dolari, de 0,9%, comparativ cu vara anului trecut soldul este mai mare cu aproape 300 de milioane de dolari, iar exprimat în lei diferența depășește 7 miliarde.