Încă un eșec pentru Putin. Nava spațială rusă „Luna-25” s-a prăbușit pe Lună, la o săptămână după decolare

Nava spațială a Rusiei, Luna-25, s-a prăbușit pe Lună, după ce s-a rotit pe o orbită necontrolată, au anunțat oficialii ruși, citați de BBC News.

Roscosmos a raportat că nava spațială „Luna-25” a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe. Potrivit rușilor, stația „a trecut pe o orbită necontrolată, a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe”.

Nava fără echipaj uman ar fi urmat să efectueze o aterizare ușoară la polul sud al Lunii, dar a eșuat, după ce au apărut probleme în timpul deplasării pe orbita de preaterizare.

Un incident a avut loc sâmbătă în timpul unei manevre premergătoare aselenizării sondei ruseşti Luna-25, potrivit agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, care a precizat că „analizează în prezent situaţia”, relatează AFP.

„La ora 14:10, a fost emis un impuls pentru a transfera sonda pe orbita de preaselenizare. În timpul operaţiunii, a apărut o situaţie de urgenţă la bordul staţiei automate (lunare), care nu a permis efectuarea manevrei cu parametrii specificaţi”, a explicat agenţia rusă într-un comunicat.

Nava spațială trebuia să aterizeze luni, ca parte a unei misiuni de explorare a unei părți a Lunii despre care oamenii de știință cred că ar putea conține apă înghețată și elemente prețioase.

Prima sondă lunară rusească lansată în aproape 50 de ani, Luna-25 a fost plasată cu succes pe orbita lunară miercuri, după ce a decolat din Extremul Orient rus în noaptea de 10 spre 11 august.

În iunie anul trecut, şeful Roscosmos, Iuri Borissov, a recunoscut în faţa preşedintelui Vladimir Putin că misiunea Luna-25 este „riscantă”. „Probabilitatea de reuşită pentru astfel de misiuni este estimată la aproximativ 70%”, a spus el despre sonda care cântăreşte aproape 800 de kilograme. Misiunea este menită să dea un nou impuls sectorului spaţial rusesc, care se confruntă de ani de zile cu probleme de finanţare şi scandaluri de corupţie, iar acum este izolat din cauza conflictului din Ucraina. La rândul său, Vladimir Putin a promis că va continua programul spaţial rusesc în ciuda dificultăţilor din acest sector, luând ca exemplu trimiterea primului om în spaţiu de către URSS în contextul tensionat al anului 1961, în plin Război Rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#luna #racheta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.