Încă un eșec pentru Putin. Nava spațială rusă „Luna-25” s-a prăbușit pe Lună, la o săptămână după decolare

Nava spațială a Rusiei, Luna-25, s-a prăbușit pe Lună, după ce s-a rotit pe o orbită necontrolată, au anunțat oficialii ruși, citați de BBC News.

Roscosmos a raportat că nava spațială „Luna-25” a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe. Potrivit rușilor, stația „a trecut pe o orbită necontrolată, a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe”.

Nava fără echipaj uman ar fi urmat să efectueze o aterizare ușoară la polul sud al Lunii, dar a eșuat, după ce au apărut probleme în timpul deplasării pe orbita de preaterizare.

Un incident a avut loc sâmbătă în timpul unei manevre premergătoare aselenizării sondei ruseşti Luna-25, potrivit agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, care a precizat că „analizează în prezent situaţia”, relatează AFP.

„La ora 14:10, a fost emis un impuls pentru a transfera sonda pe orbita de preaselenizare. În timpul operaţiunii, a apărut o situaţie de urgenţă la bordul staţiei automate (lunare), care nu a permis efectuarea manevrei cu parametrii specificaţi”, a explicat agenţia rusă într-un comunicat.

Nava spațială trebuia să aterizeze luni, ca parte a unei misiuni de explorare a unei părți a Lunii despre care oamenii de știință cred că ar putea conține apă înghețată și elemente prețioase.

Prima sondă lunară rusească lansată în aproape 50 de ani, Luna-25 a fost plasată cu succes pe orbita lunară miercuri, după ce a decolat din Extremul Orient rus în noaptea de 10 spre 11 august.

În iunie anul trecut, şeful Roscosmos, Iuri Borissov, a recunoscut în faţa preşedintelui Vladimir Putin că misiunea Luna-25 este „riscantă”. „Probabilitatea de reuşită pentru astfel de misiuni este estimată la aproximativ 70%”, a spus el despre sonda care cântăreşte aproape 800 de kilograme. Misiunea este menită să dea un nou impuls sectorului spaţial rusesc, care se confruntă de ani de zile cu probleme de finanţare şi scandaluri de corupţie, iar acum este izolat din cauza conflictului din Ucraina. La rândul său, Vladimir Putin a promis că va continua programul spaţial rusesc în ciuda dificultăţilor din acest sector, luând ca exemplu trimiterea primului om în spaţiu de către URSS în contextul tensionat al anului 1961, în plin Război Rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#luna #racheta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.