Încă un eșec pentru Putin. Nava spațială rusă „Luna-25” s-a prăbușit pe Lună, la o săptămână după decolare

21 Aug. 2023, 07:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Aug. 2023, 07:54 // Actual //  bani.md

Nava spațială a Rusiei, Luna-25, s-a prăbușit pe Lună, după ce s-a rotit pe o orbită necontrolată, au anunțat oficialii ruși, citați de BBC News.

Roscosmos a raportat că nava spațială „Luna-25” a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe. Potrivit rușilor, stația „a trecut pe o orbită necontrolată, a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe”.

Nava fără echipaj uman ar fi urmat să efectueze o aterizare ușoară la polul sud al Lunii, dar a eșuat, după ce au apărut probleme în timpul deplasării pe orbita de preaterizare.

Un incident a avut loc sâmbătă în timpul unei manevre premergătoare aselenizării sondei ruseşti Luna-25, potrivit agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, care a precizat că „analizează în prezent situaţia”, relatează AFP.

„La ora 14:10, a fost emis un impuls pentru a transfera sonda pe orbita de preaselenizare. În timpul operaţiunii, a apărut o situaţie de urgenţă la bordul staţiei automate (lunare), care nu a permis efectuarea manevrei cu parametrii specificaţi”, a explicat agenţia rusă într-un comunicat.

Nava spațială trebuia să aterizeze luni, ca parte a unei misiuni de explorare a unei părți a Lunii despre care oamenii de știință cred că ar putea conține apă înghețată și elemente prețioase.

Prima sondă lunară rusească lansată în aproape 50 de ani, Luna-25 a fost plasată cu succes pe orbita lunară miercuri, după ce a decolat din Extremul Orient rus în noaptea de 10 spre 11 august.

În iunie anul trecut, şeful Roscosmos, Iuri Borissov, a recunoscut în faţa preşedintelui Vladimir Putin că misiunea Luna-25 este „riscantă”. „Probabilitatea de reuşită pentru astfel de misiuni este estimată la aproximativ 70%”, a spus el despre sonda care cântăreşte aproape 800 de kilograme. Misiunea este menită să dea un nou impuls sectorului spaţial rusesc, care se confruntă de ani de zile cu probleme de finanţare şi scandaluri de corupţie, iar acum este izolat din cauza conflictului din Ucraina. La rândul său, Vladimir Putin a promis că va continua programul spaţial rusesc în ciuda dificultăţilor din acest sector, luând ca exemplu trimiterea primului om în spaţiu de către URSS în contextul tensionat al anului 1961, în plin Război Rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Oct. 2026, 14:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2026, 14:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova urmează să investească aproximativ 130 de milioane de euro în dezvoltarea sistemelor de irigare din raioanele Căușeni, Anenii Noi și Ștefan Vodă. Proiectul va permite irigarea a 6 900 de hectare de terenuri agricole, ceea ce reprezintă însă doar 0,4% din suprafața agricolă totală a țării, estimată la 1,7 milioane de hectare.

Finanțarea proiectului va fi asigurată din împrumuturi, granturi și contribuții ale autorităților. Cea mai mare parte a banilor, 102,9 milioane de euro, va proveni dintr-un împrumut acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), echivalentul a aproximativ 79% din valoarea totală a investiției. Restul finanțării va fi acoperit din granturi și contribuția autorităților și fermierilor.

Raportată la suprafața care urmează să beneficieze de irigare, investiția se ridică la aproximativ 18 840 de euro pentru fiecare hectar. Suma reflectă costul mediu al infrastructurii raportat la suprafața deservită, nu costul efectiv al irigării unui hectar.

Proiectul vine în contextul în care Republica Moldova utilizează pentru irigare doar o mică parte din terenurile sale agricole. Potrivit estimărilor disponibile, în prezent sunt irigate efectiv între 30 mii și 40 mii de hectare, echivalentul a numai 1,8–2,4% din suprafața agricolă a țării.

Cele 6 900 de hectare incluse în noul proiect reprezintă între 17,3% și 23% din suprafața irigată efectiv în prezent. Dacă întreaga suprafață va fi adăugată celei deja irigate, fără suprapuneri, totalul ar putea crește la aproximativ 36.900–46.900 de hectare, adică 2,2–2,8% din terenurile agricole ale Republicii Moldova.

Diferența față de perioada sovietică este mare. Înainte de destrămarea URSS, pe teritoriul actual al Republicii Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare. În prezent, suprafața irigată efectiv reprezintă aproximativ o zecime din acel nivel, dacă este luat drept reper pragul de 300 mii de hectare.

Chiar și după realizarea investiției de 130 de milioane de euro, Republica Moldova ar urma să irige efectiv de peste șase ori mai puține terenuri decât în perioada în care funcționau marile sisteme de irigare construite în anii sovietici.