Încă un eșec pentru Putin. Nava spațială rusă „Luna-25” s-a prăbușit pe Lună, la o săptămână după decolare

Nava spațială a Rusiei, Luna-25, s-a prăbușit pe Lună, după ce s-a rotit pe o orbită necontrolată, au anunțat oficialii ruși, citați de BBC News.

Roscosmos a raportat că nava spațială „Luna-25” a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe. Potrivit rușilor, stația „a trecut pe o orbită necontrolată, a intrat în coliziune cu Luna și a încetat să mai existe”.

Nava fără echipaj uman ar fi urmat să efectueze o aterizare ușoară la polul sud al Lunii, dar a eșuat, după ce au apărut probleme în timpul deplasării pe orbita de preaterizare.

Un incident a avut loc sâmbătă în timpul unei manevre premergătoare aselenizării sondei ruseşti Luna-25, potrivit agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, care a precizat că „analizează în prezent situaţia”, relatează AFP.

„La ora 14:10, a fost emis un impuls pentru a transfera sonda pe orbita de preaselenizare. În timpul operaţiunii, a apărut o situaţie de urgenţă la bordul staţiei automate (lunare), care nu a permis efectuarea manevrei cu parametrii specificaţi”, a explicat agenţia rusă într-un comunicat.

Nava spațială trebuia să aterizeze luni, ca parte a unei misiuni de explorare a unei părți a Lunii despre care oamenii de știință cred că ar putea conține apă înghețată și elemente prețioase.

Prima sondă lunară rusească lansată în aproape 50 de ani, Luna-25 a fost plasată cu succes pe orbita lunară miercuri, după ce a decolat din Extremul Orient rus în noaptea de 10 spre 11 august.

În iunie anul trecut, şeful Roscosmos, Iuri Borissov, a recunoscut în faţa preşedintelui Vladimir Putin că misiunea Luna-25 este „riscantă”. „Probabilitatea de reuşită pentru astfel de misiuni este estimată la aproximativ 70%”, a spus el despre sonda care cântăreşte aproape 800 de kilograme. Misiunea este menită să dea un nou impuls sectorului spaţial rusesc, care se confruntă de ani de zile cu probleme de finanţare şi scandaluri de corupţie, iar acum este izolat din cauza conflictului din Ucraina. La rândul său, Vladimir Putin a promis că va continua programul spaţial rusesc în ciuda dificultăţilor din acest sector, luând ca exemplu trimiterea primului om în spaţiu de către URSS în contextul tensionat al anului 1961, în plin Război Rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#luna #racheta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația anuală a ajuns la 8,6% în septembrie. Într-o singură lună, prețurile au crescut, în medie, cu 1,7%, în principal din cauza scumpirii gazelor naturale. De la începutul anului, creșterea prețurilor a fost de 6,6%, potrivit Biroului Național de Statistică.

Gazele naturale s-au scumpit cu 40,8% față de august și au contribuit cu aproximativ 1,1 puncte procentuale la inflația lunară de 1,7%. În ansamblu, serviciile prestate populației au devenit cu 4,3% mai scumpe, bunurile nealimentare cu 1,1%, iar alimentele cu 0,2%.

Dintre alimente, ouăle au înregistrat cea mai mare scumpire lunară, de 2,7%. Laptele și produsele lactate s-au scumpit cu 0,5%, zahărul cu 0,4%, iar fructele cu 0,3%. Legumele s-au ieftinit ușor, cu 0,2%.

Combustibilii și carburanții s-au scumpit, în medie, cu 5,2% într-o lună. Prețul cărbunelui a crescut cu 12,9%, al benzinei cu 8,6%, iar al motorinei cu 7,2%. Îmbrăcămintea și încălțămintea au fost cu câte 0,5% mai scumpe decât în august.

Serviciile de alimentare cu apă potabilă și de canalizare s-au scumpit cu 1,3%, iar produsele și serviciile din domeniul educației cu aproximativ 5%. În schimb, transportul de pasageri s-a ieftinit, în medie, cu 1%, în special datorită scăderii cu 6% a prețurilor la transportul aerian.

Comparativ cu sfârșitul anului trecut, bunurile nealimentare s-au scumpit cu 8,4%, serviciile cu 7,4%, iar alimentele cu 4,1%. Fructele au fost cu 13,6% mai scumpe decât în decembrie 2025. Ouăle, deși s-au scumpit în septembrie, au rămas cu aproximativ 20,2% mai ieftine decât la sfârșitul anului trecut.

În ultimele 12 luni, motorina s-a scumpit cu 76,4%, iar benzina cu 42,3%. Cărbunele a înregistrat o creștere de 33%, gazele lichefiate de 22,3%, iar întreaga categorie a combustibililor și carburanților de 34,5%. Încălțămintea s-a scumpit cu 5,1%, îmbrăcămintea cu 4,7%, medicamentele cu 4,1%, iar materialele de construcție cu 3,9%.

Alimentele au fost, în medie, cu 5,1% mai scumpe decât în septembrie anul trecut. Legumele s-au scumpit cu 8%, fructele cu 6,6%, iar laptele, produsele lactate și pâinea din făină de grâu cu câte 5,7%. Prețurile ouălor au crescut cu 5,4%, ale uleiului vegetal cu 4,6%, iar ale cărnii, preparatelor și conservelor din carne cu 1,7%. Zahărul s-a ieftinit cu 0,7%.

Serviciile s-au scumpit, în medie, cu 12,6% într-un an. Transportul de pasageri a fost cu 29,8% mai scump, energia electrică cu 23,7%, gazele naturale cu 21,3%, apa și canalizarea cu 12,4%, iar alimentația publică cu 9,6%. În schimb, tarifele pentru energia termică au scăzut cu 17%.

În sudul țării, prețurile au crescut cu 2,09% față de august, cea mai mare creștere dintre regiunile analizate. În nord, scumpirea a fost de 1,80%, iar în centru de 1,79%. La Chișinău, prețurile au urcat cu 1,42%, cel mai puțin dintre cele patru regiuni statistice.Totuși, inflația anuală în capitală a ajuns la 8,82%, peste media națională. În sud, prețurile au fost cu 8,91% mai mari decât în septembrie 2025, în nord cu 8,49%, iar în centru cu 8,08%.

Dintre țările incluse în comparația BNS, Moldova a avut a doua cea mai mare inflație, atât anuală, cât și lunară, după Turcia. Inflația anuală din Turcia a fost de 29,7%, în timp ce Bulgaria și Georgia au înregistrat câte 5,6%, iar Polonia 4%.

#cresterea preturilor #inflație