Începe vaccinarea anti-COVID a locuitorilor Capitalei? Cu ce propunere vine municipalitatea

Autoritățile municipale își doresc să avanseze și să demareze cea de-a treia etapă a campaniei naționale de imunizare anti-COVID. Potrivit municipalității, în depozitul ANSP sunt suficiente doze de antidot pentru a purcede la vaccinarea tuturor doritorilor, iar acest lucru trebuie să se întâmple cît mai curând pentru a diminua și mai mult numărul cazurilor noi de COVID-19, dar și cel al deceselor.

În context, membrii Comisiei Extraordinare de Sănătate Publica a municipiului Chișinău a solicitat Ministerului Sănătății demararea imunizării „la cerere” pentru toți și fiecare în Chișinău și aprovizionarea cu doze suficiente.

„Mesajul pentru populație trebuie sa fie unul clar si irevocabil: „veniți și vă vaccinați în cea mai apropiată policlinică la locul de trai”. Repet, specialiștii spun că, astăzi, vaccinurile sunt suficiente si pentru etapa I, și pentru etapa II, și destule acum pentru demararea etapei III”, a scris pe Facebook, edilul Capitalei, Ion Ceban.

Potrivit lui, estimativ, până în iunie, din toate sursele, vom avea sub 1 milion de doze de diferite vaccinuri, scrie Realitatea.md.

„Vaccinarea trebuie făcută prin programare pe platforma disponibilă la minister. Noi in municipiu suntem gata sa mergem și prin vaccinare la adresare, fără programare, pentru accesibilitatea tuturor, important să avem vaccinurile livrate ritmic de Minister”, a mai adăugat Ceban.

În context, municipalitatea a anunțat că începând de astăzi, angajații Primăriei municipiului Chișinău, direcții, întreprinderi municipale, dar și consilierii municipali își pot administra serul anti-COVID în cadrul Centrul Municipal de Vaccinare, în baza unei programări prealabile.

#vaccinare #vaccin anti-covid-19 #vaccinat împotriva covid #vaccin COVID-19 #vaccinare anti COVID-19 #vaccin #vaccin anticovid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.