Informații cutremurătoare! Ministerul de război al Moldovei implicat în scandalul interceptărilor și sechestrărilor

Eduard Ohladciuc, șeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale, numit în funcție prin decretul președintelui Maia Sandu, este acuzat în mod oficial de sechestrarea unui grup de 12 militari, faptă săvârșită în februarie 2022, iar în legătură cu aceasta a fost depus un denunț la Procuratura mun. Chișinău și urmează a fi intentat un proces penal, scrie Telegraph.md, citat de REALITATEA.MD.

În denunțul depus la Procuratură, comandantul unei brigăzi a infanteriei motorizare din cadrul Armatei Naționale susține că un grup de militari a fost sechestrat la comanda lui Eduard Ohladciuc, pentru a se afla cine a transmis presei un ordin prin care au fost aplicate sancțiuni disciplinare în privința unor militari moldoveni. Astfel, cei 12 militari au fost audiați în afara unei proceduri legale, iar cu ajutorul unui soft s-au efectuat măsuri speciale de examinare a telefoanelor private, fiind încălcat dreptul la viață privată și secretul corespondenței.

”În ianuarie 2022, în presă a apărut un ordin a Șefului Marelui Stat Major de sancționare a militarilor din cadrul Armatei Naționale, privitor la evenimentele pe care conducerea armatei și Ministerului Apărării erau cointeresate să le mușamalizeze”, a subliniat comandantul, el continuând cu fabula despre acțiunile pretins ilegale.

Pentru procurori, militarul a desfășurat pe lung cum a fost dat ordinul de sechestrare a militarilor și ce s-a întâmplat. Mai mult, acesta a prezentat și înregistrarea audio a discuției pe care a avut-o cu Eduard Ohladciuc.

Din înregistrare se înțelege că, șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale i s-a adus la cunoștință despre efectuarea audierilor cerute și că au fost cercetate telefoanele, iar motive pentru prelungirea reținerii militarilor nu există și că pot fi urmări în cazul dacă unii dintre ei vor depune plângeri despre acțiunile întreprinse împotriva lor. Deși a fost informat despre ilegalitățile comise la comanda sa, Ohladciuc a insistat ca militarii să fie reținuți până în momentul când se va afla cine este vinovatul care a trimis presei acel ordin de aplicare a sancțiunilor disciplinare.

”La data de 04.02.2022, am primit de la generalul de brigadă Eduard Ohladciuc ordinul verbal de a reține în cazarmă militarii din cadrul brigăzii care au făcut cunoștință cu ordinul menționat, cu scopul de a identifica pretinsele persoane care ar fi putut trimite documentul presei. Astfel, militarii vizați, inclusiv și eu am rămas în unitate după orele de serviciu pentru a executa ordinul primit de la Comandantul Armatei. la data de 05.02.2022 (ziua de sâmbătă) am contactat telefonic generalul de brigadă Eduard Ohladciuc și am comunicat, că nici o persoană nu a recunoscut transmiterea ordinului presei, astfel, eu nu am nici un temei legal de a reține în continuare persoanele în cazarmă. Adițional, am solicitat să fie eliberat un act (ordin/dispoziție) în această privință sau eu urmează să le permit militarilor prin contract să plece acasă. Ulterior, comandantul a revenit cu un apel telefonic și a dispus plecarea militarilor acasă. Astfel, militarii prin contract din cadrul unității (în total 12 persoane) au fost reținuți în cazarmă 20 de ore în afara orelor de serviciu, fiind încălcat dreptul constituțional la liberă circulație, dreptul la libertate și alte drepturi garantate de legislația muncii, regulamente ale Armatei Naționale”, a indicat denunțătorul, subliniind că acțiunile lui Ohladciuc compromit imaginea Armatei Naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#militari #minister #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.