Îngrășămintele devin lux! Importurile s-au prăbușit cu 33%, fermierii reduc dozele

27 Oct. 2025, 09:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Oct. 2025, 09:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Mart. 2026, 17:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Mart. 2026, 17:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul de reabilitare a coridorului feroviar Vălcineț – Ungheni – Căinari a fost stopat, după ce toate licitațiile au fost anulate. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care nu a oferit explicații cu privire motivele acestei decizii.

Întrebat despre cauza anulării procedurilor, oficialul a declarat doar că licitațiile au fost anulate, fără a detalia circumstanțele.

Decizia vine în contextul în care, în urmă cu doi ani, autoritățile anunțau că Republica Moldova va beneficia de o finanțare nerambursabilă de 12 milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru modernizarea acestui coridor feroviar strategic.

Proiectul era parte a inițiativei „Moldova Solidarity Lanes”, fiind susținut printr-un acord de grant investițional între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții, ratificat de Parlament.

Planul prevedea reabilitarea unui coridor feroviar de aproximativ 446 km, dintre care circa 128 km se aflau într-o stare tehnică nesatisfăcătoare. Lucrările vizau segmentele Vălcineț – Ocnița – Bălți – Ungheni, Ungheni – Chișinău și Chișinău – Căinari, cu rol strategic în conectarea nordului și sudului țării, precum și în integrarea în coridoarele europene de transport.

De asemenea, proiectul urma să faciliteze conectarea rețelei feroviare naționale la rute ocolitoare, evitând segmentul controlat de administrația de la Tiraspol.