Îngrășămintele devin lux! Importurile s-au prăbușit cu 33%, fermierii reduc dozele

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fertilizanți #ingrasaminte #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activitatea economică din Republica Moldova este estimată să rămână relativ stabilă în trimestrul I 2026, însă cu presiuni moderate pe prețuri, arată datele Biroul Național de Statistică, publicate în baza rezultatelor Anchetei de conjunctură realizate în rândul managerilor.

Potrivit estimărilor, situația economică, veniturile din vânzări și numărul de salariați vor înregistra, per ansamblu, o relativă stabilitate, în timp ce prețurile produselor sunt așteptate să crească moderat în majoritatea sectoarelor.

În industria prelucrătoare, managerii anticipează stabilitate a situației economice și a numărului de salariați, însă o scădere moderată a veniturilor din vânzări. În același timp, prețurile produselor industriale ar urma să crească moderat. În construcții, așteptările indică stabilitate economică și a veniturilor, dar și o creștere a numărului de salariați, în timp ce prețurile lucrărilor ar putea rămâne aproape neschimbate. Comerțul cu amănuntul și serviciile sunt prognozate să evolueze stabil din punct de vedere economic, cu o ușoară creștere a veniturilor și o majorare moderată a prețurilor de vânzare.

Analiza pe clase de mărime arată diferențe mari. Întreprinderile mari anticipează o scădere moderată a veniturilor din vânzări și a numărului de salariați, în paralel cu o creștere a prețurilor. Întreprinderile mijlocii și mici prognozează, de asemenea, reduceri ale veniturilor și ale personalului, însă într-un ritm mai temperat. În schimb, întreprinderile micro se așteaptă la o ușoară creștere a veniturilor și a numărului de salariați, concomitent cu majorări moderate ale prețurilor.

Datele BNS relevă totodată că, în trimestrul IV 2025, 54% dintre respondenți s-au confruntat cu limitări în activitatea economică. Principala problemă semnalată a fost cererea insuficientă pe piață, urmată de dificultăți financiare și lipsa forței de muncă calificate. Printre factorii care au afectat negativ activitatea întreprinderilor se numără și consecințele războiului din Ucraina.

În ansamblu, perspectivele pentru începutul anului 2026 indică o economie aflată într-o zonă de stagnare controlată, cu presiuni inflaționiste moderate și riscuri persistente legate de cerere și de condițiile financiare.