Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol: Cu sprijinul UE, creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali

Conceptul antreprenoriatului social devine tot mai interesant pentru antreprenori. Astfel de afaceri sunt dezvoltate și în stânga Nistrului. În cadrul unui interviu, Inna Barisnicova, care este și președintele Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol vorbește despre provocările acestui model de business pe malul stâng al Nistrului.

Asociația Antreprenorilor Sociali din Tiraspol (în continuare – Social Business Hub) este o asociație care susține și contribuie la dezvoltarea antreprenorilor sociali din stânga Nistrului.

„Ne propunem să creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali și să-i susținem prin oferirea de consultații în domenii precum marketing, cadru legal, finanțare. Ei au nevoie de o astfel de susținere, întrucât în stânga Nistrului nu există legi pentru antreprenoriatul social, dar există oameni pe care noi îi numim – inovatori sociali care își doresc să rezolve anumite probleme sociale. Chiar dacă ei își doresc să soluționeze o problemă, ei nu au competențe necesare pentru a dezvolta un business.” declară Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Așadar, Hubul Antreprenorilor Sociali are drept scop susținerea metodologică a antreprenorilor sociali. De asemenea, sunt oferite granturi pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale. Drept rezultat, se creează noi locuri de muncă. De asemenea, hubul este cel care identifică și promovează antreprenorii sociali din regiune.

„Prin intermediul activității noastre, încercăm să demonstrăm afacerilor clasice că este posibil să faci business în alte condiții, să acorde mai multă atenție angajaților, să încadreze în câmpul muncii persoane cu dizabilități, femei, șomeri. De asemenea, antreprenoriatul social este și despre ecologie, protecția naturii.” a adăugat Inna Barisnicova.

Social Business Hub colaborează cu centrul „CONTACT”, organizația Keystone pentru a oferi traininguri și schimb de experiență beneficiarilor.

„Vrem să-i facem pe toți să înțeleagă că antreprenoriatul social nu este caritate, ci rezolvarea unor probleme ale societății, un business stabil care produce sau oferă servicii calitative.” a conchis președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Social Business Hub are 35 membri din care fac parte diverse organizații și întreprinderi individuale.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#afaceri sociale #tiraspol #antreprenoriat social #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.