Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol: Cu sprijinul UE, creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali

Conceptul antreprenoriatului social devine tot mai interesant pentru antreprenori. Astfel de afaceri sunt dezvoltate și în stânga Nistrului. În cadrul unui interviu, Inna Barisnicova, care este și președintele Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol vorbește despre provocările acestui model de business pe malul stâng al Nistrului.

Asociația Antreprenorilor Sociali din Tiraspol (în continuare – Social Business Hub) este o asociație care susține și contribuie la dezvoltarea antreprenorilor sociali din stânga Nistrului.

„Ne propunem să creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali și să-i susținem prin oferirea de consultații în domenii precum marketing, cadru legal, finanțare. Ei au nevoie de o astfel de susținere, întrucât în stânga Nistrului nu există legi pentru antreprenoriatul social, dar există oameni pe care noi îi numim – inovatori sociali care își doresc să rezolve anumite probleme sociale. Chiar dacă ei își doresc să soluționeze o problemă, ei nu au competențe necesare pentru a dezvolta un business.” declară Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Așadar, Hubul Antreprenorilor Sociali are drept scop susținerea metodologică a antreprenorilor sociali. De asemenea, sunt oferite granturi pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale. Drept rezultat, se creează noi locuri de muncă. De asemenea, hubul este cel care identifică și promovează antreprenorii sociali din regiune.

„Prin intermediul activității noastre, încercăm să demonstrăm afacerilor clasice că este posibil să faci business în alte condiții, să acorde mai multă atenție angajaților, să încadreze în câmpul muncii persoane cu dizabilități, femei, șomeri. De asemenea, antreprenoriatul social este și despre ecologie, protecția naturii.” a adăugat Inna Barisnicova.

Social Business Hub colaborează cu centrul „CONTACT”, organizația Keystone pentru a oferi traininguri și schimb de experiență beneficiarilor.

„Vrem să-i facem pe toți să înțeleagă că antreprenoriatul social nu este caritate, ci rezolvarea unor probleme ale societății, un business stabil care produce sau oferă servicii calitative.” a conchis președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Social Business Hub are 35 membri din care fac parte diverse organizații și întreprinderi individuale.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#afaceri sociale #tiraspol #antreprenoriat social #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.