Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol: Cu sprijinul UE, creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali

Conceptul antreprenoriatului social devine tot mai interesant pentru antreprenori. Astfel de afaceri sunt dezvoltate și în stânga Nistrului. În cadrul unui interviu, Inna Barisnicova, care este și președintele Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol vorbește despre provocările acestui model de business pe malul stâng al Nistrului.

Asociația Antreprenorilor Sociali din Tiraspol (în continuare – Social Business Hub) este o asociație care susține și contribuie la dezvoltarea antreprenorilor sociali din stânga Nistrului.

„Ne propunem să creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali și să-i susținem prin oferirea de consultații în domenii precum marketing, cadru legal, finanțare. Ei au nevoie de o astfel de susținere, întrucât în stânga Nistrului nu există legi pentru antreprenoriatul social, dar există oameni pe care noi îi numim – inovatori sociali care își doresc să rezolve anumite probleme sociale. Chiar dacă ei își doresc să soluționeze o problemă, ei nu au competențe necesare pentru a dezvolta un business.” declară Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Așadar, Hubul Antreprenorilor Sociali are drept scop susținerea metodologică a antreprenorilor sociali. De asemenea, sunt oferite granturi pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale. Drept rezultat, se creează noi locuri de muncă. De asemenea, hubul este cel care identifică și promovează antreprenorii sociali din regiune.

„Prin intermediul activității noastre, încercăm să demonstrăm afacerilor clasice că este posibil să faci business în alte condiții, să acorde mai multă atenție angajaților, să încadreze în câmpul muncii persoane cu dizabilități, femei, șomeri. De asemenea, antreprenoriatul social este și despre ecologie, protecția naturii.” a adăugat Inna Barisnicova.

Social Business Hub colaborează cu centrul „CONTACT”, organizația Keystone pentru a oferi traininguri și schimb de experiență beneficiarilor.

„Vrem să-i facem pe toți să înțeleagă că antreprenoriatul social nu este caritate, ci rezolvarea unor probleme ale societății, un business stabil care produce sau oferă servicii calitative.” a conchis președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Social Business Hub are 35 membri din care fac parte diverse organizații și întreprinderi individuale.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#afaceri sociale #tiraspol #antreprenoriat social #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.