Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol: Cu sprijinul UE, creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali

Conceptul antreprenoriatului social devine tot mai interesant pentru antreprenori. Astfel de afaceri sunt dezvoltate și în stânga Nistrului. În cadrul unui interviu, Inna Barisnicova, care este și președintele Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol vorbește despre provocările acestui model de business pe malul stâng al Nistrului.

Asociația Antreprenorilor Sociali din Tiraspol (în continuare – Social Business Hub) este o asociație care susține și contribuie la dezvoltarea antreprenorilor sociali din stânga Nistrului.

„Ne propunem să creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali și să-i susținem prin oferirea de consultații în domenii precum marketing, cadru legal, finanțare. Ei au nevoie de o astfel de susținere, întrucât în stânga Nistrului nu există legi pentru antreprenoriatul social, dar există oameni pe care noi îi numim – inovatori sociali care își doresc să rezolve anumite probleme sociale. Chiar dacă ei își doresc să soluționeze o problemă, ei nu au competențe necesare pentru a dezvolta un business.” declară Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Așadar, Hubul Antreprenorilor Sociali are drept scop susținerea metodologică a antreprenorilor sociali. De asemenea, sunt oferite granturi pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale. Drept rezultat, se creează noi locuri de muncă. De asemenea, hubul este cel care identifică și promovează antreprenorii sociali din regiune.

„Prin intermediul activității noastre, încercăm să demonstrăm afacerilor clasice că este posibil să faci business în alte condiții, să acorde mai multă atenție angajaților, să încadreze în câmpul muncii persoane cu dizabilități, femei, șomeri. De asemenea, antreprenoriatul social este și despre ecologie, protecția naturii.” a adăugat Inna Barisnicova.

Social Business Hub colaborează cu centrul „CONTACT”, organizația Keystone pentru a oferi traininguri și schimb de experiență beneficiarilor.

„Vrem să-i facem pe toți să înțeleagă că antreprenoriatul social nu este caritate, ci rezolvarea unor probleme ale societății, un business stabil care produce sau oferă servicii calitative.” a conchis președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Social Business Hub are 35 membri din care fac parte diverse organizații și întreprinderi individuale.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#afaceri sociale #tiraspol #antreprenoriat social #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primăria municipiului Chișinău a publicat proiectul bugetului municipal pentru anul 2026, care prevede venituri totale de 9,59 miliarde de lei și cheltuieli de 10,73 miliarde de lei, rezultând un deficit bugetar de 1,14 miliarde de lei. Aproape jumătate din venituri provin din transferuri de la bugetul de stat, în special pentru educație, asistență socială și infrastructură rutieră.

Potrivit documentului, transferurile de la bugetul de stat sunt estimate la 4,95 miliarde de lei, dintre care peste 4,37 miliarde de lei sunt destinate sistemului de învățământ. Veniturile proprii ale municipiului sunt prognozate la circa 4,1 miliarde de lei, cele mai mari sume fiind generate din impozitul pe venit al persoanelor fizice, taxele pentru unitățile comerciale, impozitul pe bunurile imobiliare și taxa de cazare.

La capitolul cheltuieli, educația rămâne prioritară, cu alocări de peste 5,08 miliarde de lei, adică aproape jumătate din bugetul total. Urmează transportul public și infrastructura drumurilor, cu peste 2,55 miliarde de lei, inclusiv finanțări pentru Regia Transport Electric și Parcul Urban de Autobuze. Pentru gospodăria locativ-comunală și amenajarea teritoriului sunt prevăzute aproximativ 2,12 miliarde de lei.

Bugetul mai prevede 214,4 milioane de lei pentru iluminatul stradal, 89,2 milioane de lei pentru proiectul „Deșeuri solide”, precum și 60,2 milioane de lei pentru ocrotirea sănătății, destinate în special modernizării instituțiilor medico-sanitare municipale. Fondul de rezervă al municipiului este stabilit la 10 milioane de lei.

Pentru acoperirea deficitului bugetar, autoritățile municipale mizează pe împrumuturi interne și externe, dar și pe utilizarea soldului de mijloace bănești existent la începutul anului 2026. Proiectul bugetului urmează să fie examinat și dezbătut în Consiliul Municipal Chișinău.