Interviu exclusiv: Dronele nu mai pot zbura neobservate: sistemul estonian care ar fi protejat Moldova de Shahed-uri

20 Nov. 2025, 10:05
 // Categoria: Interviu // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2025, 10:05 // Interviu //  Ursu Victor

Europa se luptă cu drone care zboară prea jos pentru radarele clasice, dar o companie estoniană susține că a găsit soluția. Într-un interviu exclusiv pentru BANI.MD, Jaanus Tamm, CEO-ul DefSecIntel, explică cum sistemul EIRSHIELD poate detecta Shahed-uri la sub 100 de metri altitudine, de ce Moldova este „o țară complet descoperită” în fața acestor amenințări și cum tehnologia testată în Ucraina ar putea asigura protecție reală în doar câteva luni.

  1. Sistemele dvs. pot detecta drone Shahed care zboară chiar și la 100 de metri altitudine. Cum reușește DefSecIntel acest nivel de precizie, acolo unde radarele tradiționale eșuează?

Da, EIRSHIELD are capacități unice pentru detectarea dronelor care zboară la joasă altitudine. Este important de înțeles că radarele clasice de apărare antiaeriană sunt optimizate pentru ținte aflate la altitudine mare și cu semnătură radar ridicată. Dronele kamikaze ieftine, precum Shahed, zboară jos, lent și au o secțiune radar foarte mică, ceea ce le face extrem de greu de urmărit cu sistemele tradiționale.

DefSecIntel obține detecție de precizie la joasă altitudine printr-o arhitectură de fuziune multi-senzor, nu doar prin radar. Diferite tipuri de drone necesită diferite metode de detectare. În plus, avem camere vizuale pentru verificarea detecțiilor.

Sistemul nostru turn-key C-UAS EIRSHIELD include:

Radar 3D de rază medie, optimizat pentru ținte cu semnătură redusă

RF/SIGINT pentru identificarea direcției semnalelor (detectarea legăturilor de comandă, manipulării GNSS, emisiilor)

Tracking automat EO/IR pentru verificare și clasificare

Matrici acustice calibrate pentru semnăturile sonore ale motoarelor de drone

Corelare AI, care combină toate aceste date într-o singură urmă

Această combinație permite detectarea și clasificarea dronelor care zboară sub 100 de metri, chiar și în teren dificil, unde radarele clasice pierd acoperirea. Sistemul a fost proiectat pe baza lecțiilor învățate din Ucraina și pentru a acoperi „golul de joasă altitudine” cu care se confruntă Europa.

  1. Ați intrat în Ucraina în 2022. Care au fost cele mai mari provocări operaționale întâlnite în zona de război și cum au influențat soluțiile actuale?

DefSecIntel a început în 2018 să dezvolte sisteme autonome mobile de supraveghere – cu C2 bazat pe inteligență artificială – pentru poliția de frontieră. Atunci exista o criză migrațională și am colaborat cu grănicerii lituanieni. Aveam deja experiență operațională în domeniul securității interne înainte de invazia pe scară largă, iar în 2022 ne-am stabilit prezența în Ucraina. Avem acolo o mică fabrică, un centru de mentenanță și un hub de R&D.

Ucraina ne-a expus la condiții reale de luptă, nu la simulări. Principalele provocări: Război electronic intens (EW) care afecta radarul, RF și GNSS, Drone FPV și Shahed care zboară extrem de jos, amenințări care evoluau la câteva săptămâni, suprasolicitarea operatorilor sub presiune, necesitatea mobilității extreme pentru a evita focul de contrabaterie.

Aceste provocări au transformat EIRSHIELD în: un sistem asistat de AI, care reduce sarcina operatorului, un sistem cu cueing automat între senzori și fuziune de trasee, o platformă foarte rezistentă la EW, un sistem complet mobil, pentru orice teren, instalabil în câteva minute, o arhitectură modulară, care permite integrarea rapidă de noi senzori și efectori

O soluție cost-eficientă

Experiența din Ucraina ne-a forțat să construim o platformă practică, robustă și dovedită în luptă, nu un prototip de laborator. Prezența noastră puternică acolo ne oferă feedback în timp real și un ciclu accelerat de dezvoltare, testare și implementare. Am aplicat aceste lecții pentru dezvoltarea sistemelor destinate utilizatorilor europeni – pentru securitatea frontierelor, protecția infrastructurii critice, apărare și chiar utilizare în timp de pace (soluții C-UAS pentru aeroporturi, porturi etc.).

  1. Dronele kamikaze ieftine au schimbat războiul modern. Cum s-a adaptat DefSecIntel pentru a contracara această amenințare?

Abordarea noastră are la bază trei direcții:

  • Detectare pe mai multe straturi

Niciun senzor unic nu poate detecta toate dronele moderne. Am integrat radar, acustic, RF, EO/IR și clasificatori AI într-un singur sistem fuzionat.

  • Clasificare și tracking AI

Modelele AI antrenate pe date reale permit sistemului să:

Distingă dronele de păsări

Urmărească ținte „joase, lente și mici”

Prezică traiectoriile

Declanșeze automat transferul către efectori

  • Kill-chain flexibil și accesibil

EIRSHIELD suportă:

Bruiaj EW

Perturbarea RF/GNSS

Drone interceptoare ghidate de AI

Interceptori cinetici opționali

Astfel oferă protecție atât împotriva dronelor FPV ieftine, cât și a celor de tip Shahed, cu rază lungă.

  1. Multe țări nu pot detecta dronele la altitudine joasă. Poate sistemul dvs. să umple cu adevărat acest gol și ce infrastructură necesită?

Da. EIRSHIELD a fost conceput special pentru a acoperi această zonă slabă.

Are nevoie de o infrastructură mult mai ușoară decât site-urile radar clasice. Configurația minimă include:

1 × unitate mobilă EIRSHIELD C-UAS (senzori + efectori, în funcție de cerințe)

Opțional, radar montat pe catarg / turn + senzori RF pentru site-uri fixe

Integrare C2 cu rețelele naționale de supraveghere aeriană

Platforme de lansare pentru diferite efectoare

Pentru regiuni de frontieră, sistemele pot fi desfășurate în:

Clustere autonome

Rețele tip grid sectorial

Straturi cross-border de fuziune, precum conceptul Drone Wall

EIRSHIELD oferă acoperire persistentă la joasă altitudine cu un cost mult mai redus față de instalațiile tradiționale de apărare aeriană.

  1. Dincolo de Ucraina, ce regiuni sau guverne sunt interesate de soluțiile dvs.? Care este cererea globală?

Pe fondul creșterii amenințărilor cu drone, interesul este global. Avem discuții sau solicitări din:

Țările baltice

Polonia

Țările nordice

Guverne din Europa Centrală

Parteneri din Orientul Mijlociu

Forțe de securitate din Asia de Sud-Est

Cererea a crescut puternic după:

Perturbări în aeroporturi (UAV-uri, baloane etc.)

Incidente transfrontaliere cu drone

Cazuri de securitate internă – contrabandă etc.

Atacuri asupra infrastructurii critice

Guvernele încep să înțeleagă că detectarea la joasă altitudine nu mai este opțională.

  1. Ce inovații vor defini detectarea dronelor și războiul C-UAV în următorii trei ani?

Trei mari direcții:

Autonomie bazată pe AI – fuziune, clasificare și decizie în timp real

Efectori avansați – inclusiv interceptoare inteligente

Supraveghere integrată multi-domeniu

Acestea vor crea o imagine aeriană stratificată, capabilă să contracareze atacurile saturate.

  1. DefSecIntel operează aproape de Rusia. Cum gestionați dezvoltarea rapidă, securitatea cibernetică și riscurile geopolitice?

Respectăm strict toate reglementările și politicile, dar suntem o companie dual-use, nu dezvoltator de arme. Urmăm regulile de export, politicile naționale de securitate cibernetică și protocoalele de comunicare.

Sistemele noastre folosesc comunicații criptate și control al accesului bazat pe roluri. Canalele de comunicare sunt, în general, definite de utilizatorii finali.

Lucrăm îndeaproape cu parteneri guvernamentali pentru a ne asigura că inovația nu compromite securitatea.

  1. Mai multe drone rusești au căzut în Moldova fără a fi detectate. Ar fi putut EIRSHIELD să le detecteze în timp real?

Da — dacă ar fi fost desfășurat în regiune, EIRSHIELD ar fi putut detecta:

Drone Shahed sau alte drone ostile care zboară jos

Ținte lente, cu semnătură redusă

Drone fără emisii, prin fuziunea senzorilor

Moldova nu are sisteme de detectare la joasă altitudine. O singură unitate EIRSHIELD acoperă un radius de 2–8 km (în funcție de teren), iar clusterele pot proteja eficient coridoarele de frontieră.

  1. Care ar fi configurația minimă pentru ca Moldova să își protejeze zonele de frontieră?

Depinde de cerințele utilizatorului final. O configurație realistă și rentabilă:

Faza 1 — Acoperire imediată (implementare rapidă)

4–5 unități mobile EIRSHIELD cu platforme de interceptare

Integrare C2 cu structurile de poliție aeriană ale Moldovei

Catarge portabile pentru vizibilitate mai bună

Faza 2 — Extinderea rețelei la joasă altitudine

10–15 noduri hibride fixe + mobile

Integrare cu sistemele naționale de management al crizelor

Instruirea operatorilor și centru local de mentenanță

Faza 3 — Acoperire națională completă

Clustere care acoperă frontiera + infrastructura critică din Chișinău

Opțional integrare cu C2 românesc și regional

Aceasta formează o arhitectură C-UAS scalabilă și accesibilă.

  1. Ați fi deschiși la un parteneriat strategic cu Guvernul Republicii Moldova? Ce ar necesita?

Absolut — am saluta o cooperare strategică cu Guvernul Republicii Moldova.

Un parteneriat ar necesita:

Autorizație guvernamentală pentru implementări pe teren

Acces la locații pentru studii și testări

Cerințe operaționale din partea Ministerului Apărării, MAI și forțelor armate

Un cadru bugetar (investiția poate fi etapizată)

Program de instruire pentru operatorii moldoveni

Termene aproximative:

Demonstrație inițială: 2–4 săptămâni

Implementare pilot: 1–2 luni

Sistem regional complet: 4–7 luni

DefSecIntel este specializată în implementare rapidă, scalabilă — inclusiv instruire, instalare și mentenanță pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Ian. 2026, 12:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Ian. 2026, 12:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Diferența de pensii între femei și bărbați în Europa este semnificativ mai mare decât diferența de salarii, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, citate de Euronews. Dacă decalajul salarial mediu între sexe este de aproximativ 12%, diferența de pensii ajunge, în medie, la 22–23%, iar în mai multe state europene depășește pragul de 30%.

Potrivit statisticilor OCDE aferente anului 2024, în 27 de țări europene femeile primesc, în medie, doar 78 de euro din pensii la fiecare 100 de euro încasați de bărbați. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Regatul Unit, unde decalajul ajunge la 37%, urmat de Olanda și Austria cu câte 36%, Luxemburg cu 33%, Belgia, Elveția și Irlanda cu aproximativ 31%. La polul opus se află Estonia, cu o diferență de doar 6%, Islanda cu 7% și Slovacia cu 8%, alături de Cehia, Slovenia și Danemarca, unde diferența este de aproximativ 10%.

Specialiștii explică aceste decalaje prin carierele mai fragmentate ale femeilor, perioadele în care acestea își întrerup activitatea pentru creșterea copiilor și nivelul mai redus al contribuțiilor la sistemele de pensii comparativ cu bărbații, în ciuda politicilor de egalitate promovate în multe state europene.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile OCDE, datele naționale confirmă existența unei discrepanțe similare. Potrivit ultimelor date ale Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru anul 2025, 531 295 de persoane primeau pensie pentru limită de vârstă. Femeile sunt majoritare în această categorie, cu peste 351 de mii de beneficiare, comparativ cu aproximativ 179 de mii de bărbați.

Pensia medie pentru limită de vârstă în țara noastră este de circa 4 424 de lei, însă femeile beneficiază, în medie, de 4 155 de lei, în timp ce bărbații primesc aproximativ 4 951 de lei lunar. Prin urmare, diferența în cuantumul pensiilor este de aproximativ 16,1% în favoarea bărbaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!