Joburi de viitor: (51) Apicultor digital

Deși au fost dezvoltate opțiuni tehnologice pentru polenizarea plantelor, păstrarea albinelor vii este în continuare cel mai bun mod de a vă asigura că culturile alimentare și alte plante sunt sănătoase și se reproduc în continuare.

Apicultor digital: Responsabilități/Atribuții

Din punct de vedere istoric, albinele aproape au murit din cauza schimbărilor climatice, a diversității reduse a plantelor, a pesticidelor, a paraziților și a bolilor.
În viitor albinele vor supraviețui datorită apicultorilor digitali.
Apicultorii digitali lucrează la ferme inteligente din regiunile urbane și, de asemenea, în zone sălbatice. Sunt experți în sănătatea stupului și a albinelor, procesele de polenizare, proiectarea stupului și selecția adecvată a coloniilor de albine pentru profilul plantei în diferite zone.
Apicultorii digitali vizitează stupii în persoană, dar folosesc și senzori digitali pe albine, în stupi, pe plante și în aer și sol pentru a monitoriza ceea ce se întâmplă cu stupii. Se bazează pe inteligență artificială (IA) și algoritmi de date mari pentru a-i ajuta să înțeleagă datele generate. Prin utilizarea sistemelor de livrare la distanță, acestea pot face ajustări la temperatură și umiditate, la disponibilitatea apei și pot livra medicamente albinelor, dacă este necesar.

Apicultor digital: Interacțiune

Apicultorii digitali lucrează adesea cu fermieri inteligenți și lucrători în restaurarea ecologiei.

Apicultor digital: Abilități

Apicultorii digitali vor iubi natura și vor lucra cu plante și animale. Ei vor avea cunoștințe puternice despre biologia insectelor, procesele de polenizare și diversitatea plantelor. Vor avea bune abilități analitice și vor putea folosi instrumente digitale pentru monitorizare, analiză și intervenții. În funcție de locațiile stupului, este posibil să fie necesare anumite deplasări pentru acest rol.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.