Joburi de viitor: (51) Apicultor digital

Deși au fost dezvoltate opțiuni tehnologice pentru polenizarea plantelor, păstrarea albinelor vii este în continuare cel mai bun mod de a vă asigura că culturile alimentare și alte plante sunt sănătoase și se reproduc în continuare.

Apicultor digital: Responsabilități/Atribuții

Din punct de vedere istoric, albinele aproape au murit din cauza schimbărilor climatice, a diversității reduse a plantelor, a pesticidelor, a paraziților și a bolilor.
În viitor albinele vor supraviețui datorită apicultorilor digitali.
Apicultorii digitali lucrează la ferme inteligente din regiunile urbane și, de asemenea, în zone sălbatice. Sunt experți în sănătatea stupului și a albinelor, procesele de polenizare, proiectarea stupului și selecția adecvată a coloniilor de albine pentru profilul plantei în diferite zone.
Apicultorii digitali vizitează stupii în persoană, dar folosesc și senzori digitali pe albine, în stupi, pe plante și în aer și sol pentru a monitoriza ceea ce se întâmplă cu stupii. Se bazează pe inteligență artificială (IA) și algoritmi de date mari pentru a-i ajuta să înțeleagă datele generate. Prin utilizarea sistemelor de livrare la distanță, acestea pot face ajustări la temperatură și umiditate, la disponibilitatea apei și pot livra medicamente albinelor, dacă este necesar.

Apicultor digital: Interacțiune

Apicultorii digitali lucrează adesea cu fermieri inteligenți și lucrători în restaurarea ecologiei.

Apicultor digital: Abilități

Apicultorii digitali vor iubi natura și vor lucra cu plante și animale. Ei vor avea cunoștințe puternice despre biologia insectelor, procesele de polenizare și diversitatea plantelor. Vor avea bune abilități analitice și vor putea folosi instrumente digitale pentru monitorizare, analiză și intervenții. În funcție de locațiile stupului, este posibil să fie necesare anumite deplasări pentru acest rol.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.