Joburi de viitor: (51) Apicultor digital

Deși au fost dezvoltate opțiuni tehnologice pentru polenizarea plantelor, păstrarea albinelor vii este în continuare cel mai bun mod de a vă asigura că culturile alimentare și alte plante sunt sănătoase și se reproduc în continuare.

Apicultor digital: Responsabilități/Atribuții

Din punct de vedere istoric, albinele aproape au murit din cauza schimbărilor climatice, a diversității reduse a plantelor, a pesticidelor, a paraziților și a bolilor.
În viitor albinele vor supraviețui datorită apicultorilor digitali.
Apicultorii digitali lucrează la ferme inteligente din regiunile urbane și, de asemenea, în zone sălbatice. Sunt experți în sănătatea stupului și a albinelor, procesele de polenizare, proiectarea stupului și selecția adecvată a coloniilor de albine pentru profilul plantei în diferite zone.
Apicultorii digitali vizitează stupii în persoană, dar folosesc și senzori digitali pe albine, în stupi, pe plante și în aer și sol pentru a monitoriza ceea ce se întâmplă cu stupii. Se bazează pe inteligență artificială (IA) și algoritmi de date mari pentru a-i ajuta să înțeleagă datele generate. Prin utilizarea sistemelor de livrare la distanță, acestea pot face ajustări la temperatură și umiditate, la disponibilitatea apei și pot livra medicamente albinelor, dacă este necesar.

Apicultor digital: Interacțiune

Apicultorii digitali lucrează adesea cu fermieri inteligenți și lucrători în restaurarea ecologiei.

Apicultor digital: Abilități

Apicultorii digitali vor iubi natura și vor lucra cu plante și animale. Ei vor avea cunoștințe puternice despre biologia insectelor, procesele de polenizare și diversitatea plantelor. Vor avea bune abilități analitice și vor putea folosi instrumente digitale pentru monitorizare, analiză și intervenții. În funcție de locațiile stupului, este posibil să fie necesare anumite deplasări pentru acest rol.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.