Joburi de viitor: (51) Apicultor digital

Deși au fost dezvoltate opțiuni tehnologice pentru polenizarea plantelor, păstrarea albinelor vii este în continuare cel mai bun mod de a vă asigura că culturile alimentare și alte plante sunt sănătoase și se reproduc în continuare.

Apicultor digital: Responsabilități/Atribuții

Din punct de vedere istoric, albinele aproape au murit din cauza schimbărilor climatice, a diversității reduse a plantelor, a pesticidelor, a paraziților și a bolilor.
În viitor albinele vor supraviețui datorită apicultorilor digitali.
Apicultorii digitali lucrează la ferme inteligente din regiunile urbane și, de asemenea, în zone sălbatice. Sunt experți în sănătatea stupului și a albinelor, procesele de polenizare, proiectarea stupului și selecția adecvată a coloniilor de albine pentru profilul plantei în diferite zone.
Apicultorii digitali vizitează stupii în persoană, dar folosesc și senzori digitali pe albine, în stupi, pe plante și în aer și sol pentru a monitoriza ceea ce se întâmplă cu stupii. Se bazează pe inteligență artificială (IA) și algoritmi de date mari pentru a-i ajuta să înțeleagă datele generate. Prin utilizarea sistemelor de livrare la distanță, acestea pot face ajustări la temperatură și umiditate, la disponibilitatea apei și pot livra medicamente albinelor, dacă este necesar.

Apicultor digital: Interacțiune

Apicultorii digitali lucrează adesea cu fermieri inteligenți și lucrători în restaurarea ecologiei.

Apicultor digital: Abilități

Apicultorii digitali vor iubi natura și vor lucra cu plante și animale. Ei vor avea cunoștințe puternice despre biologia insectelor, procesele de polenizare și diversitatea plantelor. Vor avea bune abilități analitice și vor putea folosi instrumente digitale pentru monitorizare, analiză și intervenții. În funcție de locațiile stupului, este posibil să fie necesare anumite deplasări pentru acest rol.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.