Joburi de viitor: (51) Apicultor digital

Deși au fost dezvoltate opțiuni tehnologice pentru polenizarea plantelor, păstrarea albinelor vii este în continuare cel mai bun mod de a vă asigura că culturile alimentare și alte plante sunt sănătoase și se reproduc în continuare.

Apicultor digital: Responsabilități/Atribuții

Din punct de vedere istoric, albinele aproape au murit din cauza schimbărilor climatice, a diversității reduse a plantelor, a pesticidelor, a paraziților și a bolilor.
În viitor albinele vor supraviețui datorită apicultorilor digitali.
Apicultorii digitali lucrează la ferme inteligente din regiunile urbane și, de asemenea, în zone sălbatice. Sunt experți în sănătatea stupului și a albinelor, procesele de polenizare, proiectarea stupului și selecția adecvată a coloniilor de albine pentru profilul plantei în diferite zone.
Apicultorii digitali vizitează stupii în persoană, dar folosesc și senzori digitali pe albine, în stupi, pe plante și în aer și sol pentru a monitoriza ceea ce se întâmplă cu stupii. Se bazează pe inteligență artificială (IA) și algoritmi de date mari pentru a-i ajuta să înțeleagă datele generate. Prin utilizarea sistemelor de livrare la distanță, acestea pot face ajustări la temperatură și umiditate, la disponibilitatea apei și pot livra medicamente albinelor, dacă este necesar.

Apicultor digital: Interacțiune

Apicultorii digitali lucrează adesea cu fermieri inteligenți și lucrători în restaurarea ecologiei.

Apicultor digital: Abilități

Apicultorii digitali vor iubi natura și vor lucra cu plante și animale. Ei vor avea cunoștințe puternice despre biologia insectelor, procesele de polenizare și diversitatea plantelor. Vor avea bune abilități analitice și vor putea folosi instrumente digitale pentru monitorizare, analiză și intervenții. În funcție de locațiile stupului, este posibil să fie necesare anumite deplasări pentru acest rol.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.