Joburi de viitor: (97) Sportsperson of the Future

În timp ce sporturile robotizate vor fi populare, sporturile tradiționale bazate pe oameni vor continua să existe în viitor.

Sportsperson of the Future: Responsabilități

Ca și în epocile anterioare, sportivii se vor antrena din greu să-și îmbunătățească performanța și sportul va rămâne extrem de competitiv. Progresele tehnologice vor transforma activitățile sportive, suprafețe de pistă și teren de înaltă tehnologie, pantofi cu sărituri maxime și glisare redusă.
Mega-stadioanele vor permite fanilor să urmărească fluxuri personalizate ale jucătorilor lor preferați. Membrii echipei vor fi echipați cu căști minuscule, astfel încât să poată comunica cu antrenorul lor în timpul jocului. Arbitrajul va fi complet computerizat.

Sportsperson of the Future: Abilități

Fiind sportiv al viitorului, sportivul va avea nvoie să fie în formă, puternic, rapid și flexibil, cu reflexe excelente și cu capacități de luare rapidă a deciziilor. Va avea nevoie de abilități interpersonale pentru a interacționa cu colegii de echipă, antrenorii și fanii. În funcție de sport și de reglementările sale, fiecare sportiv va avea nevoie să cunoască ultimele tendințe în tehnologie pentru domeniul său.

#sport #tehnologie #Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.