Justiția în pragul prăbușirii! Gligor, la atac în scandalul cu Răducanu. Dragalin și-ar coordona acțiunile cu Munteanu

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție (PA) ar fi început ”războiul” împotriva Tatianei Răducanu, fiind ghidată de Procurorul General Interimar, Ion Munteanu. Este precizarea făcută de președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV. În opinia lui Gligor, ”în schemă” ar fi și adjunctul Veronicăi Dragalin, Vasile Plevan, care a picat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, scrie REALITATEA.MD.

„Este important să înțelegem că nu e din capul ei (n.r. Veronica Dragalin). Această acțiune de sabotaj a fost coordonată cu superiorul său, Procurorul General Interimar, domnul Munteanu,și cred că ar fi bine pentru sistemul procuraturii ca ambii să plece din acele funcții pe care le dețin. (…)

Ce a făcut doamna Drăgălin este un act de sabotaj împotriva reformei justiției și comisiei de Vetting și Pre-Vetting. Mai mult este o palmă dată președintei Maia Sandu. Dacă cineva crede că doamna Dragalin urmărește scopul de a rezolva problemele de integritate a membrilor comisiei Pre-Vetting să știți că greșiți. Doamna Dragalin are o revanșă personală, o dorință puternică de a avea o revanșă personală față de comisie, care nu a evaluat pozitiv adjunctul său Vasile Plevan, care este învinuit și acuzat de mine în cadrul investigației ce ține de comiterea unor infracțiuni de serviciu”, a spus Ștefan Gligor.

Procuratura Generală respinge categoric acuzațiile aduse de persoana nominalizată (Ștefan Gligor n.a), considerându-le nefondate. Totodată, reiterăm că Procuratura nu va comenta declarațiile exponenților politici.

Joi, 16 mai curent, Procuratura Anticorupție (PA) a venit cu noi precizări în legătură cu acest scandal, menționând că „participarea ca membru în Comisia Pre-Vetting sau Comisia Vetting în 2024 nu acordă o imunitate pentru fapte consumate cu ani în urmă” și că „astfel de comunicate nu încalcă inviolabilitatea vieții personale”.

Amintim că, Tatiana Răducanu, membră a Comisiei pre-vetting, și-a dat demisia după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora fosta judecătoare ar avea legături cu Veaceslav Platon și Ilan Șor. Conform unei scrisori semnată de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, membra demisionară a Comisiei ar fi apropiată și ar fi executat comenzile lui Veaceslav Platon și ale lui Aureliu Colenco, ultimul fiind actualmente principalul avocat al lui Ilan Șor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Între timp, Procuratura Anticorupție (PA) a confirmat veridicitatea scrisorii. Autoritatea notează că a acționat, pentru a preveni riscuri în sistemul de justiție.

Joi, 16 mai curent, demisia Tatianei Răducanu din funcția de membrul al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și al Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, a fost aprobată de Parlament.

#Dragalin #justiție #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a atins o premieră economică istorică: în trimestrul al doilea din 2025, exportul de servicii a depășit, pentru prima dată, exportul de bunuri, marcând o schimbare profundă în structura economiei naționale.

Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, acest moment reprezintă „o cotitură istorică”, având în vedere că acum 30 de ani exportul de bunuri era de șase ori mai mare decât cel de servicii. „Exportul de servicii a ajuns la o maximă istorică de 804 milioane USD, depășind exportul de bunuri cu 14 milioane USD. Pentru prima dată în istoria țării, exportul de servicii domină exportul de bunuri”, a declarat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

După recordul din trimestrul II al anului 2022, de 1,22 miliarde USD, exportul de bunuri a scăzut continuu, ajungând la minimumul de 790 milioane USD. În termeni anuali, exporturile de bunuri s-au redus de la 4,34 miliarde la 3,38 miliarde USD, o scădere de aproape un miliard.

În același timp, exportul de servicii a crescut de la 2,70 la 2,88 miliarde USD. Diferența dintre exportul de bunuri și servicii s-a redus de la 2,25 miliarde USD în 2022, la doar 490 milioane USD în 2025. „Avem o tendință clară de dominare a exporturilor de servicii. Scăderea exporturilor de bunuri este puternic amortizată de creșterea serviciilor”, a subliniat analistul.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat servicii în valoare de 1,43 miliarde USD, o triplare față de 2020. Cele mai importante domenii sunt IT-ul, turismul și transportul de pasageri. Exportul de servicii IT a atins 726 milioane USD, cel de transport – 569 milioane USD, iar cel de servicii pentru afaceri – 267 milioane USD.

„Exportul de servicii este motorul următorilor ani de dezvoltare ai Republicii Moldova. Dacă la bunuri avem un deficit comercial de peste 6 miliarde USD, la servicii avem o balanță pozitivă de peste 900 milioane USD, care acoperă 15–20% din deficitul de la bunuri”, a spus Ioniță.

Expertul consideră că exportul de servicii medicale și educaționale are un potențial uriaș, de până la 1,5 miliarde USD anual. În prezent, serviciile de sănătate aduc 72,5 milioane USD, dar ar putea fi dublate sau triplate în următorii ani.

De asemenea, sectorul transporturilor, după o creștere semnificativă post-pandemie, a intrat în stagnare, iar serviciile de prelucrare a materiei prime și construcțiile nu sunt suficient valorificate.

„Economia secolului XXI este economia serviciilor. Republica Moldova trebuie să-și construiască viitorul economic pe servicii – transport, IT, sănătate, educație, turism. Avem oameni, avem competențe, iar tendința actuală ne arată direcția corectă”, a conchis Veaceslav Ioniță.